Cheltuielile spitalelor, controlate de Ministerul Finanțelor. Costurile procedurilor medicale sunt subdecontate, spun managerii instituțiilor sanitare

Serie de controale în mai multe spitale din Bucureşti. Inspectorii din Ministerul de Finanţe vor să vadă cum au fost cheltuiţi banii alocaţi de la buget, în condiţiile în care unii manageri au reclamat că au rămas fără resursele necesare pentru buna funcţionare a activităţii, iar serviciile medicale sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări la un nivel mult prea mic faţă de costurile reale. Colegiul Medicilor cere finanţare adecvată pentru a evita colapsul.

Probleme apar cel mai des la spitalele mari, spitale care tratează cazuri grave, bolnavi care necesită zile în şir de spitalizare, cu proceduri costisitoare. Nu au ajutat nici lunile în care unităţile medicale nu au primit banii de la CNAS. Costurile au crescut, iar sumele decontate au rămas la fel. Spitalul Victor Babeş din Timişoara are facturi neplătite de 4 luni. Trezoreria a blocat conturile instituției.

Cristian Oancea, manager Spitalul Victor Babeș Timișoara: O sepsă în Terapie Intensivă – primim 25.000 de ron și de fapt costă 35.000. Un pacient cu BPOC primim 3.000 – 4.000 de roni şi ne costă undeva la 7.000 – 9.000 de roni. Și aici vorbim de sute, dacă nu mii de pacienţi.

Cu solicitări de la executori judecătoreşti se luptă şi Institutul de Pnenumologie Marius Nasta din Capitală. Nu a avut bani să plătească furnizorii de medicamente sau de materiale sanitare. Banii pentru decembrie au intrat în conturile spitalului abia acum o săptămână.

Vasilica Badea, director financiar, Institutul Marius Nasta: Pentru a ne achita furnizorii restanţi, cu foarte multe zile de întârziere, soluția noastră este eşalonarea contribuţiilor aferente lunii ianuarie, pe o perioadă de 10 luni, până la sfârșitul anului 2024 și cu aceşti bani noi ajungem sub 90 de zile la plata furnizorilor.

Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta: O zi de spitalizare la ATI la nivelul anului 2023 e undeva la 7.000 de lei, ori nu există niciun caz pentru care Marius Nasta să primească pentru întreaga internare suma de 7.000 de lei.

Ar trebui impuse criterii de performanţă, spun şi managerii, spune şi preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti.

Cătălina Poiana, președintele Colegiului Medicilor, București: Doar în momentul în carem modul și valoarea la care se face decontarea serviciilor medicale va fi regândită şi reformulată, va fi o modalitate prin care se va putea asigura eficientizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate.

Deşi cumpără la limită strictul necesar, spitalele sunt acum şi sub lupa Ministerului de Finanţe, care face controale.

Marcel Boloș, ministrul de Finanțe: Aceste sume uriașe pe care le transferăm lună de lună la Casa de Sănătate, respectiv peste 1,1 miliarde de euro, trebuie să le asigurăm justa utilizare a lor. Prețul de achiziție la materiale, dar și la echipamentele medicale – recent au fost achiziționate echipamente medicale cu de peste cinci ori prețul mediu din piață. Și acest lucru nouă trebuie să ne dea de gândit.

Premierul Marcel Ciolacu: România nu are o digitalizare a Casei Naționale de Sănătate. Încă ministrul Sănătății nu poate lua o decizie, în cunoștință de cauză, unde se scurg banii publici.

Banii către spitale, în fiecare lună sunt viraţi de către Casa Naţională, după ce sumele vin de la Ministerul de Finanţe.

Mai mulți manageri de spitale din țară susțin că au început anul cu probleme financiare deoarece au crescut foarte mult costurile pentru îngrijiri. Nu mai au bani pentru medicamente sau materiale sanitare.

În ultimele luni ale anului 2023, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a livrat cu întârziere bani pentru serviciile prestate de spitalele din țară. Plățile s-au făcut abia după ce Ministerul de Finanțe a deblocat sumele necesare.

CITEȘTE ȘI: Andrei Baciu: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a cerut 4,2 miliarde lei și a primit 1,7 miliarde lei din Fondul de rezervă

Colegiul Medicilor a declarat că este nevoie de o reorganizare a modului în care sunt decontate serviciile medicale din spitale. Instituția spune că este nevoie de o finanțare corespunzătoare care să țină cont de complexitatea cazurilor, de performanța unei unități sanitare, dar și de cea a medicilor de acolo. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor București, solicită CNAS o soluție pentru această situație în care se află mai multe spitale din România.

CITEȘTE ȘI: Angajații CNAS sistează plățile către spitale și furnizori, nemulțumiți că doleanțele lor legate de salarizarea insuficientă sunt ignorate. Un milion de bolnavi ar putea fi afectați de această decizie

Inspecția economică finaciară din cadrul Minsterului Finanțelor a început de luni o serie de controale în mai multe spitale din țară.

Ministerul Finanțelor: S-au făcut achiziții supraevaluate

Marcel Boloș, ministrul Finanţelor: Controalele la spitale sunt rezultatul sesizărilor pe care le avem pentru activitățile pe care le desfășoară spitalele. Aceste sume uriașe pe care le transferăm lună de lună la Casa de Sănătate, respectiv peste un miliard o sută de milioane de euro, trebuie să le asigurăm justa utilizare. Prețul de achiziție la materieale, dar și la echipamente medicale, recent au fost achiziționate echipamente medicale cu de peste cinci ori prețul din piață. Acest lucru trebuie să ne dea de gândit.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu: România nu are încă o digitalizare a Casei Naționale de Sănătate, încă ministrul Sănătății nu poate lua o decizie în cunoștință de cauză unde se scurg banii publici.