Ceva „fără precedent” se întâmplă cu rotația Pământului. Oamenii de știință spun că schimbările climatice încetinesc planeta

Rotația Pământului este încetinită de schimbările climatice, iar fenomenul nu are echivalent în ultimii 3,6 milioane de ani, arată un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Viena și ETH Zurich.

În fiecare zi, fără ca oamenii să observe, Pământul are nevoie de puțin mai mult timp pentru a-și completa rotația. Diferența este măsurată în fracțiuni de milisecundă, dar forțele care produc această schimbare sunt uriașe, se arată într-o analiză BBC Science Focus.

Potrivit cercetătorilor, ritmul în care zilele se lungesc în prezent este „fără precedent” în istoria geologică recentă a planetei.

Cum încetinesc schimbările climatice rotația Pământului

Explicația ține de topirea calotelor glaciare și a ghețarilor, provocată de încălzirea globală. Apa care era blocată sub formă de gheață la latitudini înalte ajunge în oceane și se răspândește spre Ecuator.

Această redistribuire a masei încetinește rotația Pământului, într-un mod asemănător unui patinator care își întinde brațele în timp ce se rotește.

Studii anterioare arătaseră deja că schimbările climatice au efecte neobișnuite asupra rotației planetei. Noua cercetare a mers însă mai departe și a analizat dacă un fenomen similar s-a mai produs în trecutul geologic.

Răspunsul cercetătorilor este clar: nu.

Ce au descoperit oamenii de știință în cochilii vechi de milioane de ani

Durata unei zile nu a fost niciodată perfect fixă. Rotația Pământului este influențată permanent de atracția gravitațională a Lunii, de procesele din interiorul planetei și de schimbările din atmosferă.

Pentru a analiza evoluția rotației Pământului pe milioane de ani, cercetătorii au studiat fosilele unor organisme marine unicelulare care trăiau pe fundul oceanului, numite foraminifere bentonice.

Compoziția chimică a cochiliilor acestora păstrează informații despre variațiile nivelului mărilor din trecut. Pe baza acestor schimbări, oamenii de știință pot estima cum s-a modificat rotația Pământului.

Un algoritm special de inteligență artificială, dezvoltat pentru a interpreta date foarte vechi și incerte, le-a permis cercetătorilor să ajungă la concluzii solide pentru o perioadă care merge până în Pliocenul târziu, acum 3,6 milioane de ani.

În tot acest interval, un singur moment iese în evidență: prezentul.

O schimbare uriașă, deși pare infimă

Ritmul actual de lungire a zilei, determinat de schimbările climatice, este de 1,33 milisecunde pe secol. La prima vedere, pare o valoare nesemnificativă. În realitate, redistribuirea masei necesare pentru un asemenea efect este gigantică.

„O astfel de schimbare a duratei zilei necesită o redistribuire uluitoare a masei: aproximativ 1.000 de gigatone mutate de la poli către oceane”, a explicat profesorul Benedikt Soja, de la ETH Zurich, coautor al studiului.

Pentru a ilustra dimensiunea fenomenului, cercetătorul spune că această cantitate ar putea fi imaginată ca un cub solid de gheață așezat peste orașul New York, înalt de 10 kilometri, adică mai înalt decât Muntele Everest.

Dr. Mostafa Kiani Shahvandi, de la Universitatea din Viena și autorul principal al studiului, compară energia implicată în această schimbare cu cea a unui cutremur cu magnitudinea 9. Nu este vorba despre distrugeri similare, ci despre forța uriașă, la scară planetară, necesară pentru a modifica rotația Pământului.

Până în 2100, schimbările climatice ar putea depăși influența Lunii

Cercetătorii au identificat un singur moment în trecutul geologic, în urmă cu aproximativ două milioane de ani, în care ritmul schimbării s-a apropiat de cel actual. A fost însă un eveniment excepțional.

„O furtună perfectă, formată din calote glaciare fragile și o creștere naturală a nivelului de CO₂, a declanșat o topire masivă a gheții polare”, a explicat Benedikt Soja.

Potrivit acestuia, un asemenea episod nu s-a mai repetat în mod natural de atunci. Activitatea umană reușește însă acum să atingă aceeași forță la scară planetară în puțin peste un secol.

Într-un scenariu cu emisii ridicate și dependență continuă de combustibili fosili, schimbările climatice ar putea deveni, până la finalul secolului, principalul factor care modifică durata zilei, depășind chiar și influența gravitațională a Lunii.

De ce contează o milisecundă

Consecințele practice sunt subtile, dar reale. „Deși o milisecundă poate părea foarte puțin, acest efect este critic pentru măsurătorile de timp ultraprecise necesare navigației GPS pe Pământ și navigației navelor spațiale în Sistemul Solar”, a spus Benedikt Soja.

În același timp, schimbările produse asupra rotației Pământului reflectă impactul tot mai profund al activității umane asupra planetei. Redistribuirea masivă a apei este legată de fenomene meteo extreme și de creșterea nivelului mărilor, cu efecte majore asupra zonelor în care oamenii vor mai putea trăi în siguranță.

„Cea mai importantă concluzie este că influența umană asupra sistemului Pământului a devenit atât de profundă, încât schimbăm chiar modul în care planeta noastră se rotește”, a afirmat Soja.

Cercetătorii vor analiza în continuare și alte moduri în care activitatea umană redistribuie masa pe planetă, inclusiv epuizarea apelor subterane și modificările ciclului apei produse de schimbările climatice.

Primele calcule sugerează că aceste efecte sunt mai mici decât cele provocate de topirea ghețarilor, dar înțelegerea lor completă ar putea arăta și mai clar cât de rapid modifică oamenii rotația Pământului.