Cetatea Poenari a fost redeschisă după trei ani de lucrări

După ample lucrări de restaurare, Cetatea Poenari din judeţul Argeș, folosită de Vlad Țepeș ca reședință secundară și ca ascunzătoare, a fost redeschisă publicului, într-un cadru festiv. Se încheie astfel un proces de ample lucrări de conservare și restaurare, care a durat trei ani, perioadă în care monumentul nu a putut fi vizitat și în care materialele au fost transportate în vârf de munte chiar și cu elicopterul.

Veche de mai bine de o jumătate de mileniu, Cetatea Poenari a servit drept fortăreață împotriva otomanilor și a fost extinsă pe vremea lui Vlad Țepeș. De atunci a căpătat forma alungită, zidurile groase de 2-3 metri și mai multe turnuri și dependințe.

În ultima vreme, nu era decât o ruină, dar chiar și așa atrăgea turiști. Acum, după lucrările de restaurare, are o nouă faţă: ziduri refăcute, scări metalice şi chiar o temniță.

Ca să ajungă aici, turiștii trebuie să urce 1480 de trepte prin pădure. Efortul nu îi descurajează. Așa că, în prima zi de la redescchidere, vechea fortăreață a fost plină. Oaspeții au fost întâmpinați de însuși Vlad Țepeș, care le-a povestit cum a făcut acest cuib de vulturi. Și-a făcut timp și ca să scrie o epistolă.

Vlad Țepeș: După cum știți, la jumatea mileniului trecut, am luat boierii din Târgoviște, i-am adus aici, ca să constuiască o cetate, dacă nu, îi trăgeam în țeapă. Văd că ați urcat și realizați că această cetate era foarte greu de cucerit pe vremea respectivă.

Atrași de legendă, oameni din toată țara și nu numai urcă la cetate. Și este de așteptat ca numărul lor să crească în perioada următoare.

Lucrările au fost făcute cu fonduri nerambursabile și au costat peste 25 de milioane de lei.

De-a lungul traseului de pe versant care duce prin pădure spre cetate au fost montate garduri electrice, care să țină urșii, destul de numeroși în zonă, cât mai departe de turiști.