Cel mai negru moment din istoria Jocurilor Olimpice: 53 de ani de la atentatul de la Munchen. 11 membri ai delegației Israelului au fost uciși

Pe 5 septembrie 1972 s-a produs unul dintre atentatele teroriste care au marcat pentru totdeauna mișcarea olimpică.

A XX-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară găzduite de Germania, țară care organizase și JO din 1936 sub Hitler, se dorea a fi un simbol al păcii și unității mondiale, dar avea să rămână în istorie drept ediția însângerată în care și-au pierdut viața 11 membri ai delegației Israelului.

Drama s-a produs pe fondul creșterii tensiunilor dintre Israel și Palestina, care au favorizat apariția și dezvoltarea grupărilor teroriste precum „Septembrie Negru”, afiliată Organizației pentru Eliberarea Palestinei și care se folosea de acțiuni extremiste pentru atragerea atenției la scară internațională.

Atentatul a fost pregătit cu luni bune înaintrea Jocurilor de la Munchen, iar liderul celulei teroriste, Luttif Afif, a fost chiar infiltrat în Satul Olimpic, unde a lucrat ca muncitor, astfel că a putut identifica zonele vulnerabile ale locației.

Mai mulți experți au opinat că teroriștii au fost ajutați logistic inclusiv de membri ai grupărilor neo-naziste din Germania, care doreau eliberarea fondatoarei facțiunii „Armata Roșie, Ulrike Meinhof.

Filmul atentatului

În diminieața zilei de 5 septembrie 1972, la ora locală 4:25, opt teroriști palestinieni, membri ai grupării „Septembrie Negru”, au escaladat gardul de sârmă înalt de 2 m ce înconjura clădirea de la adresa Connollystrassee 31, unde era cazată mare parte din delegația Israelului.

Atacatorii s-au deghizat în sportivi, ba chiar au fost ajutați să sară gardul de câțiva atleți canadieni, care încercau să se furișeze înapoi în bază după ce se distraseră până târziu în oraș. Spre deosebire de aceștia, falșii sportivi aveau fiecare câte o pungă de hârtie în care ascunseseră mitraliere, pistoale și chiar grenade.

Teroriștii au identificat rapid zona unde erau cazați israelienii și au dat buzna peste ei. Antrenorul de lupte Moshe Weinberg a încercat să opună rezistență, s-a luptat chiar câteva minute cu câțiva dintre atacatori, dar a fost ucis până la urmă, devenit prima victimă a atentatului.

Ulterior, şi halterofilul Yossef Romano și-a folosit forța pentru a-i opri pe teroriști, fiind împușcat și supus la chinuri groaznice, pentru a fi dat ca exemplu în fața celorlalți 9 ostatici. El a murit câteva ore mai târziu, din cauza rănilor suferite.

Alți șase sportivi și oficiali ai delegației israeliene, care se aflau în camerele vecine celor controlate de teroriști, au reușit să scape, fie pe fereastră sau prin parcarea subterană. Unul dintre ei a informat pe cineva din delegația americană că sunt atacați, iar câteva minute mai târziu vestea a ajuns și la urechea autorităților.

Atacul s-a petrecut în contextul unor măsuri de securitate aproape inexistente în Satul Olimpic, organizatorii mergând pe ideea unei atmosfere relaxante pe durata Jocurilor, care să contrasteze puternic cu cea din era fascistă.

Mai multe surse au relatat că autoritățile germane au fost informate, chiar de mai multe ori, despre iminența unui atac terorist la Munchen pe perioada competiției, dar au ignorat avertismentele.

Odată obținut controlul asupra ostaticilor, care au fost legați după ce au fost bătuți bine, teroriștii au cerut eliberarea a 234 de prizonieri palestinieni încarcerați în Israel, dar și a unor lideri radicali germani.

Guvernul federal a căuat să negocieze eliberarea celor 9 ostatici – antrenorul de tir Kehat Shorr, antrenorul de atletism Amitzur Shapira, scrimerul Andre Spitzer, arbitrul de lupte Yossef Gutfreund, arbitrul de haltere Yakov Springer, luptătorii Eliezer Halfin și Mark Slavin și halterofilii David Berger și Ze’ev Friedman – tot ce a obținut a fost prelungirea succesivă a deadline-ului până când ostaticii urmau să fie executați unul câte unul.

Situația a devenit și mai tensionată, după ce autoritățile germane au trimis câțiva polițiști obișnuiți, îmbrăcați în treninguri și înarmați, să încerce o ambuscadă prin balconul de deasupra zonei unde se aflau teroriștii și prizonierii. Tentativa a eșuat lamentabil, întrucât totul era transmis în direct la TV, iar atacatorii vedeau și ei imaginile.  

Pe fondul refuzului guvernului israelian de face orice concesie la cererile teroriștilor, s-a ajuns în cele din urmă la un început de compromis: teroriștii au solicitat să fie transportați cu tot cu ostatici cu două elicoptere la aeroportul Furstenfeldbruck, de unde să fie duși la Cairo, unde să continue negocierile.

Poliția a încercat să folosească momentul transferului de la hotel la elicoptere pentru a-i neutraliza pe teroriși, dar aceștia au intuit planul, cerând să fie transportați direct din parcarea subterană cu autobuzul până la aparatele de zbor și de acolo la aeroport.

Poliția germană a încercat din mers să încropească un plan de salvare după ce elicopterele vor fi aterizat, dar planul a eșuat lamentabil. Autoritățile au mizat totul pe o mână de sniperi, care nu erau specializați în astfel de operațiuni, fiind selectați doar pentru că aveau rezultate bune la sesiunile de tragere în poligon.

În schimbul de focuri care a urmat, toți cei 9 ostatici au fost uciși, alături de un polițist german și cinci dintre teroriști, inclusiv liderul Afif. Cei trei teroriști care au supraviețuit au fost eliberați după doar o lună, într-un schimb de ostatici cu victimele unui alt atentat celebru, Zborul Lufthansa 615.

Consecințe și efecte

În urma atentatului, Jocurile Olimpice de la Munchen au fost suspendate timp de 34 de ore, o premieră negativă. Drama din 1972 a schimbat pentru totdeauna felul în care sunt organizate marile evenimente sportive, devenite o țintă pentru grupările extremiste.

Atmosfera de sărbătoare și pace în care se desfășura până acum Olimpiada a trecut pe plan secund, esențiale devenind securitatea tuturor celor implicați în astfel de evenimente majore.

Atentatul de la Munchen a obligat toate statele să adopte legi împotriva terorismului și să conștientizeze că este nevoie de colaborare între țări în lupta cu acest flagel. În plus, Israelul a autorizat serviciul secret, Mossad, să desfășoare operațiuni de eliminare a liderilor grupării „Septembrie Negru” și a oricăror persoane despre care se crede că au avut legătură cu pregătirea atentatului de la Munchen.