Ce urmează pentru Groenlanda și Ucraina? Întrebări după Conferința de Securitate de la München

Conferința de Securitate de la München este locul unde lideri mondiali, politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile dezbat cele mai mari provocări globale.

În ultimii ani, conferința a găzduit discursuri cu impact seismic: de la disputa publică dintre aliații NATO privind Irakul în 2003, la intervenția lui Vladimir Putin din 2007 care a prefigurat un nou Război Rece, până la atacul dur al lui JD Vance la adresa națiunilor europene în 2025. Pe măsură ce ecourile ediției din acest an se estompează, rămân câteva întrebări esențiale, notează The Guardian.

Se va „trezi” Europa într-o lume în schimbare?

După ce în 2025 liderii europeni au fost șocați de criticile vicepreședintelui american la adresa valorilor lor, mulți au venit anul acesta la München cu un sentiment de urgență.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat înaintea conferinței că „acesta trebuie să fie momentul trezirii. A venit timpul ca Europa să se trezească”.

Atât Macron, cât și cancelarul german Friedrich Merz au prezentat viziuni pentru un drum mai independent al Europei, păstrând totodată alianța cu Washingtonul. Ambii au anunțat inițierea unor discuții privind o descurajare nucleară europeană.

Premierul britanic Keir Starmer a pledat pentru o relație de apărare mai strânsă între Regatul Unit și UE, subliniind că țara sa „nu mai este Marea Britanie a anilor Brexit”.

Pot SUA și Europa să rămână unite?

Secretarul de stat american Marco Rubio a adoptat un ton mai conciliant decât JD Vance în 2025.

„Suntem profund legați de Europa, iar viitorul nostru a fost și va rămâne interconectat”, a spus el.

Totuși, Rubio a precizat că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, sunt pregătite să construiască o nouă ordine mondială chiar și singure, dacă va fi necesar – deși preferă să o facă împreună cu Europa.

Un sondaj YouGov arată că în cele mai mari șase țări europene, favorabilitatea față de SUA este la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

„S-a deschis o falie între Europa și Statele Unite”, a declarat Merz.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a criticat ceea ce a numit „tendința la modă de a denigra Europa”, afirmând că multe țări din lume încă privesc Europa ca pe un reper al valorilor democratice.

Mai vrea Trump Groenlanda?

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, și omologul său din Groenlanda, Jens-Frederik Nielsen, s-au întâlnit cu Rubio la München. Frederiksen a descris discuția drept „constructivă”.

Totuși, ea a declarat ulterior că nu crede că interesul lui Trump pentru Groenlanda a dispărut.

„Toată lumea ne întreabă dacă s-a terminat. Nu, nu credem că s-a terminat”, a spus ea.

Un grup de lucru SUA–Danemarca–Groenlanda a fost creat pentru a discuta preocupările de securitate ale Washingtonului în Arctica, însă liderii danezi au calificat presiunile asupra insulei drept „inacceptabile”.

Este pacea în Ucraina mai aproape?

Rubio a lipsit de la o reuniune dedicată Ucrainei, dar s-a întâlnit separat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ucraina participă la eforturi diplomatice intense, iar SUA urmează să găzduiască o întâlnire trilaterală între părțile implicate în conflict.

Zelenski a declarat că Ucraina face „totul” pentru a încheia războiul, dar a insistat că garanțiile de securitate solide sunt esențiale pentru un acord durabil. El a cerut garanții de securitate din partea SUA pentru cel puțin 20 de ani și o dată clară pentru aderarea Ucrainei la UE.

Cine sunt potențialii candidați democrați pentru viitor

Conferința a devenit de-a lungul anilor și o rampă de lansare pentru potențiali candidați prezidențiali americani.

Anul acesta au fost prezenți guvernatorul Californiei Gavin Newsom, senatorul din Arizona Ruben Gallego și guvernatoarea statului Michigan Gretchen Whitmer.

Cea mai mare atenție a atras-o însă congresmena din New York Alexandria Ocasio-Cortez, alimentând speculațiile privind o posibilă candidatură la Casa Albă în 2028.

Ocasio-Cortez a prezentat ceea ce a numit o „viziune alternativă” pentru politica externă americană de stânga, acuzându-l pe Trump că subminează alianța transatlantică și că promovează „o eră a autoritarismului”.

Conferința de la München a arătat clar că vechea ordine mondială este în plină transformare. Rămâne de văzut dacă Europa și Statele Unite vor reuși să își redefinească parteneriatul sau dacă diferențele de viziune vor continua să se adâncească.