Suveranul Pontif a chemat bisericile creștine să ajungă la un acord, pentru a celebra pe aceeași dată cea mai mare sărbătoare a creștinilor: Învierea Domnului.
Papa Francisc a îndemnat la unitate, în contextul în care, anul acesta, se aniversează 1700 de ani de la primul mare Conciliu ecumenic de la Niceea, iar Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc în același timp, pe 20 aprilie.
Papa Francisc: În mod providențial, anul acesta, Paștele va fi celebrat în aceeași zi în calendarele gregorian și iulian, chiar în timpul acestei aniversări ecumenice. Reînnoiesc chemarea mea pentru ca această coincidență să fie o rechemare a tuturor creștinilor de a efectua un pas decisiv către unitate, în jurul unei date comune pentru Paști, iar Biserica Catolică este dispusă să accepte data pe care toți vor să o facă, o dată a unității.
Dacă pentru lumea catolică lucrurile sunt clare, pentru cea ortodoxă, condusă de Patriarhia Ecumenică, sunt ceva mai complicate. Și asta deoarece ea este formată din mai multe Biserici Autocefale, care au refuzat de multe ori să stea la aceeași masă.
Şerban Tarciziu, purtător de cuvânt, Arhiepiscopia Româno-Catolică de Bucureşti: Celebrăm același mister al pătimirii, morții și Învierii lui Iisus Hristos, care este Mântuitorul nostru. Să celebrăm la date diferite ar presupune că fiecare își acomodează acest adevăr de credință.
Radu Preda, preot orthodox: E limpede că trebuie să recumpănim lucrurile tocmai că pentru anul acesta vom marca 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea. De aceea trebuie să ne punem întrebarea care mai este moștenirea valabilă a acestui prim sinod ecumenic? Ori, din punctul ăsta de vedere, deschiderea lui Francisc este cât se poate de binevenită.
Inițial, Biserica Răsăriteană și cea Apuseană sărbătoreau Paștele la aceeași dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creștină a fost împărțită în două.
Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia față de calendarul astronomic, făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Dragoş Porojnicu, jurnalist TVR: Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după anul 1900, a ajuns să fie de 13 zile.
Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
Urmărește-ne pe Google News
