Ce ar însemna pentru Gaza o invazie terestră israeliană

Pentru a înțelege cum ar arăta un astfel de război pe teren, trebuie să înțelegem situația din Gaza. Este o mică enclavă de pe litoral, de aproximativ două ori mai mare decât Washington D.C., care este blocată între Israel și Egipt. Este cel mai mic dintre teritoriile palestiniene (care includ și Cisiordania și Ierusalimul de Est ocupate de Israel). Timp de mai bine de un deceniu, Fâșia Gaza a fost descrisă de grupurile pentru drepturile omului și de experții Națiunilor Unite drept cea mai mare închisoare în aer liber din lume. Deși nu este ocupată oficial, ca Cisiordania, (Israelul și-a retras soldații și așezările din Gaza în 2005), granițele sale sunt strict controlate de Israel și Egipt, limitând circulația celor peste două milioane de locuitori palestinieni. Majoritatea oamenilor care trăiesc acolo provin din refugiați palestinieni care au fost expulzați violent din casele lor și din satele natale din ceea ce este Israelul de astăzi, pe fondul războiului care a dus la crearea statului Israel în 1948.
În urma atacului Hamas din 7 octombrie, în care militanții s-au infiltrat în comunitățile israeliene de la granița cu Gaza; au ucis peste 1.000 de israelieni și au luat cel puțin 150 de ostatici, guvernul israelian a anunțat un „asediu complet” asupra Fășiei, în condițiile în care nevoile de bază, cum ar fi apa și electricitatea, sunt furnizate de Israel. Yoav Gallant, ministrul apărării al Israelului, a spus că nu va exista „nici electricitate, mâncare, combustibil, totul este închis”, ca răzbunare pentru atacul mortal al Hamas. Observatorii și grupurile pentru drepturile omului au avertizat că asediul, împreună cu atacurile aeriene care au ucis deja civili palestinieni, vor avea un impact devastator asupra localnicilor din Gaza.
Experții spun pentru Time că decizia recentă a guvernului israelian de a mobiliza 300.000 de rezerviști fără precedent sugerează că ar putea fi și o invazie terestră mai largă. „Ma aștept ca atacurile aeriene să nu fie decât un preambul, oricât de devastatoare ar fi – și sunt – pentru o operațiune terestră masivă”, spune Nimrod Novik, care a fost consilier principal al fostului prim-ministru israelian Shimon Peres.
Pentru palestinienii care trăiesc în Gaza, dintre care aproximativ jumătate sunt copii, situația „trece de la teribilă la catastrofală”, spune Shira Efron, directorul de cercetare politică la Forumul de politică în Israel de la Washington și fost consultant al echipei de țară a ONU care oferă consiliere în Gaza. Blocada israeliană de 16 ani, care este susținută de Egipt, restricționează sever circulația mărfurilor și a oamenilor în și din Fâșie. Efron spune că aproape două treimi din gospodăriile din Gaza primesc asistență umanitară, marea majoritate sub formă de alimente și că 65% din populație suferă de nesiguranță alimentară moderată sau severă. Pe măsură ce Israelul împiedică intrarea alimentelor și combustibilului în Gaza și pe măsură ce unele capitale europene anunță planuri de a opri asistența bilaterală acordată palestinienilor în așteptarea analizei modului în care este cheltuit ajutorul lor, situația umanitară deja sumbră se va înrăutăți, crede Efron.
Și asta înainte de a lua în considerare starea infrastructurii fizice a Gazei, care a fost deja supusă unui foc puternic, în timp ce atacurile aeriene israeliene bombardează ținte din enclava aglomerată, inclusiv tabere de refugiați, spitale și moschei. În timp ce guvernul israelian spune că vizează Hamas, într-o zonă atât de dens populată și restrânsă precum Gaza, civilii nu au unde să meargă. (Într-adevăr, avertismentul premierului israelian Benjamin Netanyahu adresat palestinienilor din Gaza de a „pleca acum” a ridicat întrebări cu privire la unde ar putea scăpa civilii.) Ultima dată când Israelul a lansat o operațiune la sol în Gaza — în 2014 — mai mult de 2.000 de palestinieni au fost uciși, majoritatea dintre ei, civili.
„Sunt în contact zilnic cu toți prietenii mei [din Gaza] și toți sunt îngroziți”, spune Diana Buttu, un analist palestinian din Haifa și fost consilier juridic al Organizației pentru Eliberarea Palestinei și al negociatorilor palestinieni care locuiau în Gaza între 2005 și 2006. Ea notează că limbajul folosit de politicienii israelieni – de la jurământul lui Netanyahu de a transforma ascunzările Hamas din Gaza în „moloz”, până la referirile mai eufemiste la operațiuni periodice din regiune ca „tunsul ierbii” – dezumanizează Palestinienii care trăiesc în Fâșie. „Ei vorbesc despre comiterea de atrocități în masă și vorbesc foarte deschis despre asta”, spune ea. „În trecut, israelienii obișnuiau să zică „lovituri de precizie”, dar acum nu mai este despre asta. În schimb, ei vorbesc despre sugrumarea Gazei”, crede Diana Buttu.
Observatorii cred că o operațiune la sol în Gaza este acum inevitabilă. Novik, membru al comitetului executiv al Comandanților pentru Securitatea Israelului — o organizație formată din foști înalți oficiali de securitate — și colegii săi au criticat de mult strategia guvernului israelian față de Gaza, pe care el o descrie drept „o politică prin care permite Hamas să-și consolideze controlul asupra Fâșiei Gaza, în timp ce slăbește Autoritatea Palestiniană din Cisiordania”. Cisiordania este guvernată de rivalii politici ai Hamas, Fatah, condus de președintele palestinian Mahmoud Abbas. Dar niciunul dintre observatorii cu care a vorbit TIME nu se așteaptă ca cetățenii israelieni să facă presiuni asupra guvernului lor pentru a schimba cursul în privința palestinienilor – cel puțin, nu imediat. „Toate acestea sunt într-adevăr peste orizont, deoarece orizontul de acum este unul întunecat al unui război prelungit”, spune Novik. „Ne aflăm într-un punct în care o demonstrație militară masivă de forță este esențială și inevitabilă”, crede el.
Un articol de Arina Delcea