Ce am putea descoperi după desecretizarea a 5000 de dosare diplomatice. Oana Țoiu, răspuns exclusiv pentru TVR Info

Ministra de Externe Oana Țoiu a anunțat acum câteva zile că va desecretiza 5000 de dosare diplomatice. Invitată la TVR Info, în emisiunea Culoarele Puterii, de duminică seara, Oana Țoiu a explicat care au fost resorturile care au stat la baza gestului său.

Redactor: Desecretizarea a peste 5000 de dosare diplomatice din anii ’90! De ce un asemenea demers după, iată, aproape 30 de ani și mai bine. Și ce am putea descoperi în aceste documente care sunt desecretizate?

Oana Țoiu, ministrul de Externe: Pentru noi este un gest firesc, de altfel, lucrăm de câteva luni la asta. Cred că mai degrabă întrebare este de ce nu au fost de secretizate până acum. Vorbim de dosare diplomatice, peste 5000 de astfel de dosare care au fost trecute din categoria secret de stat în categoria secret de serviciu acum câțiva ani. Deci este destul de clar că ele sunt într-un moment în care foarte puține dintre acele documente mai pot avea un risc privind securitatea națională. Și este dreptul României, al cetățenilor și al celor care au trăit mineriada de la propriu, în unele cazuri, să afle adevărul despre acea perioadă? Sigur că oamenii așteaptă un adevăr clarificat și din partea instanțelor de judecată din România, însă noi facem ce putem să facem în dreptul nostru, și anume să desecretizăm telegramele care au fost transmise în perioada respectivă, felul în care a reflectat presa internațională a celor vremuri deciziile României, ce transmitea România către capitalele relevante în perioada respectivă Moscova, Washington, Paris, Londra. Cum arăta felul în care România își explica propriile decizii atunci?

Redactor: Ar putea fi desecretizate și alte documente, să spunem, dintr-o perioadă ceva mai recentă.

Oana Țoiu, ministrul de Externe: Da, din punctul nostru de vedere. Această desecretizare trebuie să fie un un element continuu, un efort continuă, o decizie anuală. Sunt câțiva ani de zile de când nu s-au mai desecretizat decât punctual unu sau două dosare. Ori România are nevoie să poată să își cunoască cu onestitate trecutul. Cercetătorii au nevoie de acces la aceste documente, supraviețuitorii și noi, în general, trebuie să învățăm împreună să diminuăm spațiul neclar, spațiu speculațiilor, pentru că, până la urmă, o încredere într-o societate se construiește prin adevăr. Unde nu există informații, unde totul e neclar, incert, ascuns în subsol, pentru că, la propriu, dosarele sunt în subsol sub Guvernul României, există și un spațiu fertil conspirațiilor, în spațiu fertil anxietății și lipsei de încredere. Și, până la urmă, construim încredere prin onestitate.