CCR: Prelungirea mandatului șefului Statului Major General de către președinte, neconstituțională

Judecătorii arată că dispoziţiile de lege criticate sunt următoarele: „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei”, se arată într-un comunicat CCR remis Mediafax. Curtea subliniază că sintagma menționată este lipsită de claritate și încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât nu prevede condițiile și procedura de urmat pentru prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării.
Prin urmare, revine legiuitorului obligația de a stabili în mod clar aceste aspecte.
Legea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții Constituționale.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională.
Instanța a admis astfel recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul generalului.
A fost pentru prima dată în istorie când șeful Armatei a fost suspendat și ulterior repus în funcție de o instanță.
Scandalul a pornit la jumătatea lunii decembrie. Atunci, preşedintele Klaus Iohannis nu a aprobat propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, și a prelungit mandatul generalului Nicolae Ciucă.
Ulterior, MApN a atacat în instanță decretul și, într-o primă fază, a obținut suspendarea acestuia. Cât timp generalul Ciucă a fost suspendat, Armata a fost condusă de Laurian Anastasof, fost șef al aviației militare și consilier al ministrului.