Guvernul ar putea modifica Legea petrolului astfel încât perimetrul Trident din Marea Neagră, deținut în proporție de peste 80% de Lukoil, să revină în proprietatea statului. Acesta ar putea fi preluat de compania Romgaz, care deține restul participației la exploatație.

Cozonacul, pralinele sub formă de globuri, brăduţii şi figurinele din ciocolată de Moş Crăciun devin anul acesta adevărate delicatese. Se vede şi din comenzile înregistrate de ciocolatieri şi cofetării.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, în şedinţa de guvern, că demarează procedura de angajare a răspunderii Guvernului pentru proiectul pensiilor magistraţilor, estimarea fiind că cel mai probabil marţi vor trece la finalizarea acestei proceduri, prin prezentarea în Parlament, după primirea amendamentelor de la parlamentari.

În România anului 2025, antreprenoriatul nu este văzut ca o aventură liberă, ci ca o cursă contra cronometru. Sondajul „România de zi cu zi și spiritul antreprenorial”, analizat de Economedia.ro, arată limpede: majoritatea românilor percep mediul privat nu ca pe un spațiu de creștere, ci ca pe o luptă continuă cu sistemul, în care statul apare mai degrabă ca adversar decât ca partener. Imaginea dominantă este una vizuală și foarte puternică: pentru 37% dintre respondenți antreprenoriatul seamănă cu un „meci de box”, iar pentru o treime cu un traseu cu obstacole în care birocrația dictează ritmul. Doar sub 1% cred că statul și mediul privat formează o echipă. Concluzia? În mentalul public, drumul antreprenorial este plin de piedici. Când românii sunt întrebați ce blochează cel mai mult afacerile, răspunsurile sunt clare: birocrația este identificată drept obstacolul numărul unu, urmată de nivelul taxelor. Inițiatorul studiului subliniază un aspect important: „Birocrația este cea mai mare taxă pe inovație”. Interesant este felul în care publicul își imaginează „redesenarea României” ca organizație. Dacă țara ar fi o companie, respondenții ar schimba în primul rând sistemul de taxe – aproximativ o treime dintre ei –, apoi modul în care statul se raportează la antreprenori. În acest climat impredictibil, dorințele se împart: 26% vor un business de familie aici, dar aproape același procent – 23,5% – își doresc doar să câștige suficient de bine încât să poată pleca ulterior din România. În privința modelelor ideale, românii se uită spre Nord: peste 40% consideră că țările nordice sunt un reper, iar o treime preferă modelul german. Doar câteva procente cred că România funcționează astăzi ca un model viabil. Tocmai de aceea, concluzia autorului studiului merge în aceeași direcție: progresul real începe abia atunci când statul renunță la „frâna de mână” pusă inițiativei private.

Preţurile locuinţelor au crescut cu procente cuprinse între 60% - 90% în ultimii şase ani, în marile oraşe din România, ceea ce face ca apartamentele cu adevărat accesibile să fie tot mai greu de găsit în zonele centrale şi semicentrale, potrivit unei companii de consultanţă imobiliară.