Cât de pregătiţi suntem în cazul unui cutremur mare? În zonele care pot fi afectate de seism locuieşte 75% din populaţia ţării

Cutremur! Se mişcă pământul! Sunt cuvinte care îngrozesc, înspăimântă şi înfricoşează. În faţa unei astfel de nenorociri, nu există un om perfect raţional. Oricâte exerciţii şi simulări se pot face, realitatea este dură.

Aşa a simţit şi unul dintre experţii IGSU, locotenent colonelul Valentin Silvinschi, care a participat la operatiunile de salvare din Turcia, după cutremurul din 1997.

Realităţile postcutremur sunt imposibil de controlat, importantă este, însă, reacţia autorităţilor imediat după producerea dezastrului natural. Şi aici intervine capacitatea statului de a-şi dota cu echipamente şi personal structurile de intervenţie. Doar aşa, numărul celor salvaţi poate creşte.

În ultimii doi ani s-au cheltuit aproximativ 60 de milioane de euro pentru cumpărarea de utilaje şi echipamente performante, printr-un program cofinanţat din fondul social european. Şi achiziţiile vor continua, pentru că jumătate din parcul de autospeciale are o vechime de peste 20 de ani.

Dar gestionarea unei situaţii postcutremur nu ţine numai de salvatorii de la IGSU, susţine şeful acestei structuri: „Când vorbim de un cutremur vorbim de un dezastru determinat şi de starea clădirilor, de reabilitarea lor din punct de vedere constructiv. Vorbim de mijloace de intervenţie, avem posibliatatea să intervenim, dar este evident că nu vom putea face absolut totul. Nu vom putea fi în 10-12 locuri în acealasi timp, în acelaşi moment.”

Pentru populaţia unui oraş aşa cum este Bucureştiul, considerat ca fiind cel mai expus în cazul unui cutremur de anvergură, cel mai mare risc îl reprezintă prăbuşirile de clădiri urmate, câteodată, de blocarea căilor de evacuare din proximitate. În astfel de situaţii, un rol important le revine salvatorilor din aer.

Cu aparatele de dimensiuni mari pot fi transportate cu rapiditate efective de intervenţie şi echipamentele necesare, dar şi provizii pentru persoanele sinistrate.

O noutate verificată la sfârşitul anului trecut este legată de crearea ordinelor prestabilite de intervenţie.

Pompierii au identificat posibilităţile de cazare în cazul în care ar există un număr mare de persoane sinistrate. Astfel, la nivel naţional, ar exista 1200 de locuinţe modulare şi spaţii de adăpostire temporară în şcoli pentru aproximativ 500.000 de persoane. Alţi 250.000 de sinistraţi şi-ar găsi un adăpost în hoteluri şi pensiuni. Pentru Capitală, cel mai vulnerabil oraş al ţării în caz de cutremur, sunt prestabilite 25 de inspectorate judeţene care să intervină în primele 12 ore.