Canalul Dunăre – București: Studiul de fezabilitate, gata anul acesta

Până la finalul acestui an studiul de fezabilitate al Canalului Dunăre – București ar putea fi gata. Promisiuni sunt încă din 2012. Costul finalizării proiectului, început pe vremea lui Nicolae Ceaușescu și abandonat când era finalizat în proporție de 70%, s-a dublat față de nivelul estimat acum 12 ani, de 1,7 miliarde de euro, cu TVA.

Canalul Dunăre-București a fost plănuit pentru a face posibil transportul naval între capitală României și Marea Neagră prin intermediul Dunării. Lucrările de executare au început în 1986. După Revoluția Română din 1989 acestea s-au sistat, deși fusese făcute în proporție de 70%. În prezent, lucrările s-au deteriorat, iar o mare parte a plăcilor de beton și a bordurilor au fost furate. După mai multe tergiversări, Ministerul Transporturilor promite că până la finalul acestui an, va fi terminat studiul de fezabilitate.

Florin Goida, director general, Administrației Canalelor Navigabile Constanța: Mai sunt necesare avizele de mediu și diverse avize ale UAT-uri de pe parcursul canalului. Sperăm că până la sfârșitul anului să fie gata SF-ul. Se vor iriga 150.000 de hectare, se va rezolva apărarea împotriva inundațiilor a peste 50.000 de hectare, se va rezolva problema mlaștinii Neajlovului de Jos, de lângă Dunăre, unde suprafețe sunt acoperite de jumătate de metru de apă. După aceea traficul de marfă, ambarcațiuni de agrement.

După afirmațiile susținătorilor proiectului, Canalul Dunăre – București ar putea fi și un producător de energie, prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producție de energie electrică de peste 50 MW.

Costul finalizării proiectului început pe vremea lui Nicolae Ceaușescu s-a dublat față de nivelul estimat în 2012, de 1,7 miliarde de euro, inclusiv TVA.

Ion Marin Lazăr, deputat USR, Comisia de Transporturi, Camera Deputaţilor: Trebuie să ținem cont că studiul asta de fezabilitate a început în 2012 și nici măcar în 2024 nu s-a terminat. El ar fi un proiect foarte bun pentru jumătate de țară și pentru București, pentru că transportarea mărfurilor de la Constanța ar fi foarte facilă să o faci pe canal, dar din păcate noi ne facem că muncim, iar cetățenii se fac că ne apreciază.

După terminarea lucrărilor, râul Dâmbovița va fi navigabil pe o distanță 30 de kilometri, iar râul Argeș pe 73 kilometri. Pe canal vor putea circula barje de 2.000 de tone și un împingător. Navele vor avea o lungime de maximum 110 m și o lățime de 11,4m.

Planul include patru ecluze și trei porturi, două la București – lângă comună 1 Decembrie – pe Argeș și la Glina – pe râul Dâmbovița- și altul la Oltenița.