Bucureștiul, între degradare și regenerare. Cum văd Capitala autorii unor mari proiecte de regenerare urbană

Autorităţile, arhitecţii şi urbaniştii din Bucureşti pot afla de la cei mai mari specialişti în regenerare urbană cum poate fi modernizată Capitala. De la pistele pentru biciclişti şi mari proiecte de investiţii pe bulevardele din centru, la importanţa urbană pe care o merită râul Dâmboviţa, toate sunt soluţii posibile pentru cel mai mare oraş din România. Bucureștiul găzduiește în aceste zile Summitul Capitalelor Europene pentru Urbanism, Arhitectură și Administrație.

Într-o capitală sufocată de maşini, şantiare şi praf, sfaturile arhitecţilor şi urbaniştilor care au schimbat faţa şi viaţa altor mari oraşe europene sunt esenţiale.

Cum să facem din Bucureşti un oraş mult mai prietenos cu oamenii este o mare provocare pentru specialiştii în regenerare urbană.

Joris Vermeiren, arhitect peisagist, Rotterdam: Oraşul să fie mai accesibil pentru pietoni, biciclişti, oamenii să nu mai stea în ambuteiaje în trafic în fiecare zi şi în fiecare noapte. Cred că ar trebui să daţi prioritate pietonilor, faţă de celelalte mijloace de transport.

Joris Vermeiren este arhitect în Departamentul de Dezvoltare Urbană din Rotterdam. Are în permanenţă mari provocări în marele oraş-port al Olandei, iar multe dintre ele se regăsesc și în București.

Iar Peter Bishop, urbanist și autor al celor mai mari proiecte de regenerare urbană din Marea Britanie, vede în râul Dâmbovița o sursă pentru revitalizarea Capitalei.

Peter Bishop, specialist în design urban, Londra: Să încercaţi să faceți din râu nu doar un spaţiu pentru plante acvatice şi flori, ci un loc cu adevărat încântător, unde să petreci timp, să fie ceva remarcabil pentru oraș.

Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei: Este nevoie de o planificare strategică și bugetară pe mai mult timp. Hai să ne uităm, de exemplu, la ce se întâmplă în zona Pieței Revoluției, care este o parcare. E nevoie de reconfigurări semnificative pentru a face orașul mai atractiv.

Arhietcții din Capitală atrag și ei atenția că orașul devine neprietenos și pentru afaceri, nu doar pentru cei care locuiesc aici.

Emil Ivănescu, președinte, Ordinul Arhitecților București: Sunt bussines-uri care nu mai funcționează. Nu funcționează pentru că spațiul public pe care merge cetățeanul nu e plăcut. Nu are calitatea vieții.

Capitala are nevoie de proiecte mari de regenerare urbană, nu doar simple încercări sau investiții în cartiere mărginașe.

Dragoș Porojnicu, jurnalist TVR: Parcul Liniei din Sectorul 6 este considerat unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din România. O cale ferată industrială abandonată a fost transformată într-un parc liniar, cu piste pentru biciclete, terenuri de sport și spații pentru relaxare.

Primaria Capitalei și-a propus ca, în viitorul apropiat, să revitalizeze Bulevardul Magheru, prin reconsolidarea clădirilor cu risc seismic și curățarea fațadelor.