Proteste pentru reducerea fiscalităţii pe muncă. ”Din cinci zile pe săptămână, două muncim pentru statul român. Nu ni se pare corect!”

13 mai 2024, 10:43 (actualizat 13 mai 2024, 20:16)

Protest de amploare astăzi în centrul Capitalei. Mii de sindicalişti de la Blocul Naţional Sindical s-au adunat în faţa Guvernului şi au cerut reducerea fiscalităţii pentru muncă. Ulterior, au intrat la o primă rundă de discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor. În timp ce sindicaliştii cer reducerea impozitării sau transferul acestei poveri spre angajator, patronatele susţin că este nevoie de regândirea sistemului de impozitare a forţei de muncă.

Mii de sindicalişti şi-au strigat nemulţumirile în faţa Guvernului timp de câteva ore. Cer autorităţilor să intervină urgent pentru reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă.

Sindicaliştii susţin că presiunea fiscală mutată de câţiva ani în sarcina salariaţilor a devenit o povară tot mai greu de suportat.

România are una dintre cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forţei de muncă din Uniunea Europeană: 42,8% faţă de 38,6% media europeană.

Potrivit BNS, anul trecut România avea aproape 8 milioane de salariaţi, însă 2,1 milioane dintre aceştia nu au plătit contribuţii. Asta chiar dacă, în unele cazuri, au beneficiat de servicii.

Patronatele susţin că este necesară regândirea sistemului de impozitare a forţei de muncă. Pot fi reduse anumite taxe şi impozite, dar în niciun caz transferate de la angajat la angajator.

Reprezentanţii Blocului Național Sindical au fost primiţi la discuţii la Ministerul de Finanţe. Aceştia şi-au prezentat revendicările şi  îngrijorările faţă de creșterea datoriei publice și de stabilirea unor viitoare cote pentru impozitele pe venit sau impozitare progresivă.

_________________________

„Cred că mesajul care a fost auzit pe tot parcursul manifestaţiei noastre este legat de faptul că vrem o altfel de relaţionare a clasei politice cu salariaţii din România pentru că ne-am săturat să fim cobaii lor. Avem un nivel extrem de ridicat de fiscalitate. Aproape jumătate din veniturile brute ale salariaţilor se fac venituri la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale în timp ce alte categorii socio-profesionale, alţi cetăţeni, capitalul, sunt sub-impozitate, sub-taxate. Lucrurile nu mai pot continua aşa pentru că, vă rog să mă credeţi şi nu o spun doar eu, o spun statisticile europene, suntem pe primul loc la sărăcie în muncă. Lucrurile aste trebuie să se schimbe. Avem nevoie de o reformă fiscală sănătoasă. Nu e posibil ca an de an să fii în continuare în coada Europei, să strângi 28 – 30% din PIB venituri fiscale. Media europeană este 41%. Asta înseamnă că noi pierdem anual cel puţin 20 de miliarde de euro venituri care se duc în tot felul de buzunare private, în ţară sau în afara României. Gata, ajunge! Trebuie să schimbăm acest lucru”, a declarat Dumitru Costin.

El a afirmat că prin modificarea fiscalităţii din 2017, cu aplicare de la 1 ianuarie 2018, 1,2 milioane de salariaţi au pierdut la venitul net pentru că angajatorii nu au majorat salariile brute.

„Încă 600.000 din companii multinaţionale şi astăzi sunt plătiţi cu nişte bonusuri lunare ca să nu piardă le venitul net, dar salariile lor brute nu au crescut”, a precizat Dumitru Costin.

Mitingul Blocului Naţional Sindical (BNS) şi al celor 29 de federaţii afiliate s-a desfășurat sub sloganul „Respect pentru muncă şi cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”.

Oamenii prezenți la miting spun că povara taxelor este prea mare. ”Din cinci zile pe săptămână, două muncim pentru stat. Nu ni se pare corect! După aia, când mergem la supermarket plătim TVA,” spune un protestatar.

„Obiectivul acestui protest este reducerea fiscalităţii pe muncă în România. Cerem, în acest mod, respect pentru muncă şi cei care muncesc! În ultimii ani, clasa politică din România a pus capitalul mai presus de toate, iar asta a dus la migrarea peste hotare a 5 milioane de cetăţeni din România, aflaţi în vârstă de muncă. România are astăzi cea mai ostilă piaţă de muncă în ceea ce priveşte dialogul social! Lucrătorii români au ajuns cobaii experimentelor fiscale făcute de toate guvernele de după 1989”, precizează reprezentanţii BNS.

Potrivit sursei citate, România este singura ţară din Uniunea Europeană şi din lume în care contribuţiile mediului de afaceri la sistemul de securitate socială au fost mutate în cârca salariaţilor începând cu anul 2018. Astfel, contribuţia la sănătate şi cea la sistemul de pensii s-au dublat pentru angajaţi, în timp ce pentru angajatori s-au redus la zero.

„Astăzi, România are una dintre cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forţei de muncă din UE: 42,8% faţă de 38,6% media europeană! Peste 87% din sarcina fiscală este reprezentată de contribuţiile sociale percepute pentru finanţarea sistemului de securitate socială. 82,6% din finanţarea sistemului de pensii şi a sistemului de asigurări de sănătate se asigură din contribuţii plătite de persoanele asigurate, în proporţie de peste 97% aceştia fiind salariaţi. Sarcina fiscală pusă pe umerii salariaţilor este mult peste 50% atât cât reprezintă sarcina maximă prevăzută de Convenţia OIM şi Codul european de securitate socială”, avertizează BNS.

De asemenea, salariile mici şi taxarea ridicată au făcut ca România să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE în 2023, după Italia şi Grecia, potrivit datelor Eurostat. Doar 69% dintre românii cu vârsta între 20 şi 64 de ani lucrează, ceea ce înseamnă că aproape o treime dintre români nu muncesc.

Potrivit datelor BNS, în 2023, România avea o populaţie ocupată de 7,7 milioane persoane, însă doar 5,6 milioane de persoane au plătit contribuţii de asigurări sociale. 2,1 milioane de persoane ocupate nu au plătit contribuţii, deşi, în unele cazuri, au beneficiat de prestaţii. Calitatea prestaţiilor de protecţie socială este una foarte scăzută. La 65 de ani, speranţa de viaţă sănătoasă este în Romania de doar 4 ani, media UE fiind de 9,5 la bărbaţi şi 9,9 ani la femei.

„În contextul în care aproximativ 24% dintre pensionarii din România sunt beneficiari de pensie minimă, transferurile sociale reuşesc într-o mică măsură să reducă riscul de sărăcie. Comoditatea administraţiei fiscale şi capacitatea unor categorii socio-profesionale de a obţine un tratament preferenţial în timpul vieţii active au condus la situaţia actuală, în care o pondere redusă a lucrătorilor din România trebuie să-şi asume un cost semnificativ pentru finanţarea unui sistem de protecţie socială de care se beneficiază aproape universal. Cu alte cuvinte, în loc să lărgească baza de impunere, statul român preferă să ia mult de la cei corecţi”, subliniază sindicaliştii.

În acest context, Blocul Naţional Sindical îi invită să se alăture acestui protest pe toţi românii care nu mai suportă fiscalitatea ridicată, indiferent de statutul lor social, de preferinţe politice, dacă sunt sau nu sunt membri de sindicat, angajaţi, şomeri, elevi, studenţi, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, actuali sau viitori beneficiari ai sistemului de asigurări sociale.

„Vă aşteptăm în stradă, alături de noi! Să ne facem vocea auzită şi să le spunem încă o dată, guvernanţilor, tare şi apăsat: Taxele şi impozitele voastre ne sufocă! Vrem reformă fiscală acum!”, au mai transmis reprezentanţii BNS în comunicat.

Blocul Naţional Sindical este o organizaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, cu peste 900 de sindicate în componenţă care totalizează peste 320.000 de membri. BNS este alcătuit din 29 de federaţii profesionale ce reprezintă drepturile şi interesele lucrătorilor din ramurile: construcţii de maşini, transporturi, gospodărie comunală, construcţii şi materiale de construcţii, poştă şi telecomunicaţii, servicii tipografice, electronică, electrotehnică, automatizări şi industria de apărare, cultură, energie, industria textilă, sănătate, administraţie publică, agricultură, finanţe-bănci, minerit şi geologie, sport. Din punct de vedere al acoperirii naţionale, BNS are filiale în toate judeţele ţării. La nivel european, BNS este afiliat la Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES) şi la nivel internaţional la Confederaţia Internaţională a Sindicatelor (ITUC).

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite