Nemulțumiți de scăderea nivelului de trai, sindicaliști de la Ambulanța, Poșta Română, CFR și din alte companii de stat și private s-au strâns la protest în Piața Victoriei.
În jurul orei 11.30, sindicaliștii au pornit în marș pe Calea Victoriei. Au oprit în dreptul mai multor ministere, unde au depus liste cu revendicări.
Sindicaliștii au cerut Guvernului să majoreze salariul minim brut cu 275 de lei, de la 4.050 de lei, cât este în prezent, la 4.325 de lei, de la 1 ianuarie. În plus, vor ca autoritățile să adopte scheme de ajutor de stat pentru industriile strategice, pentru a evita noi concedieri.
Dumitru Costin, preşedinte, Blocul Naţional Sindical: Au adus în economia asta 1,8 milioane de salariați la și lângă salariul minim, care sunt dependenți de valoarea asta. E o masă de manevră politică cu care ei se joacă. Și cum nu sunt alegeri în perioada următoare mai bine să îi țină în sărăcie.
Guvernanții nu au decis deocamdată ce se va întâmpla cu salariul minim anul viitor.
Alexandru Nazare, ministrul de Finanţe: Multe companii ne-au spus că le este foarte greu acest moment să mai crească salariul minim, pe de altă parte avem o presiune justificată de creștere a salariului minim și încercăm să ținem un echilibru în această zonă.
Reprezentanții sindicatelor au trimis scrisori către partidele de la guvernare pentru a discuta despre revendicări. Și au anunțat că vor continua protestele dacă nu vor ajunge la un consens cu liderii politici.
———————————–
ACTUALIZARE Aproximativ trei ore a durat protestul sindicaliștilor de la Blocul Național Sindical. Salariații au venit în București din mai multe județe, angajați din sectorul public și privat.
Oamenii și-au exprimat nemulțumirea în fața Guvernului, apoi au pornit în marș pe Calea Victoriei. Ei s-au oprit în dreptul mai multor ministere, iar liderii sindicatelor au depus liste cu revendicări. Protestatarii au ajuns în Piața Constituției, unde s-a încheiat mitingul.
Protestatarii au cerut Guvernul să majoreze salariul minim brut pe economie cu 275 de lei, de la 1 ianuarie. Ei au mai solicitat autorităților să reducă povara fiscală pe forța de muncă, pentru că în România, spun ei, taxele care sunt plătite de către salariați sunt unele dintre cele mai mari din Europa.
Sindicaliștii au mai cerut Executivului să nu mai adopte noi măsuri care pot genera inflație, așa cum a fost creșterea TVA, și, de asemenea, au cerut să vină cât mai repede cu un set de măsuri de relansare fiscală.
Sindicaliștii au propus Executivului să adopte noi scheme de ajutor de stat pentru industriile pe care ei le consideră cheie: industria militară, de apărare și cea auto.
Cei de la BNS au trimis partidelor din coaliție mai multe scrisori și solicită întâlniri pentru a discuta punctual toate solicitările.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat la protestul sindicaliștilor. El susține că înțelege nemulțumirile oamenilor, dar România traversează un moment dificil din punct de vedere economic și speră că situația s-ar putea rezolva anul viitor, când ar urma să fie repornite motoarele economiei.
Sindicaliștii l-au avertizat pe ministrul Finanțelor că în cazul în care nu vor ajunge la un consens cu părțile din coaliție, atunci vor lua în calcul continuarea protestelor.
Manifestanţii au afișat mesaje precum: “Demnitate, nu umilinţă!”, “Vrem investiţii în calea ferată!”, “Suntem Uniţi! Nu renunţăm!”, “Fără noi România se opreşte”, “Reducerea taxării muncii”, “Finanţare pentru calea ferată acum!”, “Oraşul e în mişcare datorită nouă! Vrem dreptate, nu restricţii”, “Negocieri colective reale”.
Sub sloganul “Guvernaţi şi pentru noi! Nu doar pentru voi!”, BNS cere Guvernului României măsuri urgente pentru oprirea scăderii puterii de cumpărare şi pentru îmbunătăţirea vieţii lucrătorilor.
“Este momentul să reacţionăm uniţi împotriva scăderii puterii de cumpărare şi a politicilor anti-salariaţi promovate de guvernanţi. Lucrătorii sunt din nou sacrificaţii de serviciu – deşi muncim mai mult, suntem tot mai săraci! Sărăcirea populaţiei a devenit politică de stat”, precizează sursa citată.
Printre principalele revendicări se află stoparea politicilor guvernamentale ce alimentează inflaţia şi protejarea veniturilor lucrătorilor. “Liberalizarea preţului la energie, precum şi creşterea TVA au condus la o rată anuală a inflaţiei de 9,9% până în prezent, mai ridicată decât inflaţia din anul de criză 2010. Din 2022 până în august 2025 majorarea preţurilor a fost de 46,2%.”, se menţionează în comunicat.
BNS solicită măsuri ţintite pe reducerea inflaţiei şi totodată măsuri de sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei.
De asemenea, reprezentanţii BNS cer creşterea salariului minim pe economie.
“În condiţiile în care inflaţia este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunţate deja pentru 2026 (majorări de taxe şi un nou şoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea preţului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaţioniste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajaţi din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane). Îngheţarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaţioniste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârşitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, au explicat sindicaliştii.
Pe de altă parte, BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare şi majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puţin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul şi în concordanţă cu evoluţia productivităţii muncii.
De asemenea, BNS solicită “reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei şi introducerea unor coeficienţi de creştere pentru lucrătorii calificaţi – 1,1 şi pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificaţi – 4×757 şi salariul minim pentru studii superioare – 6.488 lei.”
Pe lista de revendicări se mai află “negocieri colective reale şi extinse”.
“Negocierea colectivă este blocată sau formală în majoritatea sectoarelor economiei. Fără contracte colective puternice, salariaţii nu au nicio protecţie în faţa inflaţiei şi a abuzurilor angajatorilor”, se mai precizează în document.
Astfel, BNS cere aplicarea şi extinderea negocierilor colective la nivel de sector şi respectarea dreptului la reprezentare sindicală. De asemenea, BNS solicită eliminarea restricţiilor legale privind libera negociere colectivă la nivelul instituţiilor publice, al regiilor autonome şi la companiile unde statul este acţionar, precum şi a tuturor dispoziţiilor legale care afectează aplicarea drepturilor deja negociate prin contractele colective de muncă în vigoare.
Printre revendicări se mai află stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii şi posturi în sectorul bugetar; dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea iniţiativelor de reorganizare; introducerea unor criterii clare şi transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public.
“Acestea ar trebui stabilite împreună cu organizaţiile sindicale din instituţiile respective şi care să aibă ca valori: competenţa şi pregătirea profesională a lucrătorilor, calitatea şi profesionalismul lor. Spunem un “nu” răspicat epurărilor pe criterii politice care anticipăm că vor avea loc ca urmare a procesului de restructurare în sectorul public“, menţionează sindicaliştii.
Totodată, reprezentanţii BNS solicită reducerea fiscalităţii pe muncă şi stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.
“România continuă să aibă una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE – peste 43% din costul muncii reprezintă impozite şi contribuţii. Suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală şi accentuează inechitatea socială. Estimarea noastră este că până la 800.000 de români sunt în muncă informală”, precizează sursa citată.
Astfel, BNS cere o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuţiilor sociale şi protejarea veniturilor mici. De asemenea, BNS solicită asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.
Sindicaliştii mai doresc “un program amplu de investiţii publice care să folosească eficient resursele financiare naţionale şi europene nerambursabile cu precădere pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură şi industria alimentară, cercetare, sănătate publică şi cultură”.
“Se impune, de asemenea, adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să încurajeze investiţii în domenii industriale cheie pentru România (exemplu: industria de automobile, industria de apărare, industria navală, etc.). Este timpul să spunem răspicat: nu acceptăm sărăcirea salariaţilor din România!”, se mai precizează în document.
Urmărește-ne pe Google News
