“Bibliotecile refuză să moară”. Biblioteca Metropolitană București face eforturi pentru a atrage cititori

Astăzi ne oprim la Biblioteca Metropolitană București. Instituția e privilegiată prin poziționare și public, dar neajunsurile ajung chiar și aici, în inima Capitalei. E nevoie de bani și de susținere.

În ultimii ani, prin proiectele derulate, biblioteca a reușit să revină la numărul de cititori de dinainte de pandemie. Menținerea lor depinde însă de investiții, fond nou de carte și evenimente. Iar angajații au nevoie de mai mult decât salarii minime pe economie.

Într-una dintre filialele Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, un grup de cercetaşi învaţă la adăpostul cărţilor despre tradiţia mărţişorului.

Andreea Farcaș,  voluntar la Organizaţia Naţională Cercetaşii României: “Noi avem un parteneriat cu Biblioteca Metropolitană din Bucureşti ca să putem face anumite activităţi în sediile lor. Considerăm că educaţia chiar dacă este nonformală, este un bun prilej ca ei să se apropie de lectură, de spaţiile colorate, de faptul că au un mediu controlat în care ei se pot simţi bine şi liber să creeze sau să facă diferite lucruri”.

Biblioteca Metropolitană Bucureşti are 30 de filiale în toate sectoarele Capitalei. Si un milion de volume. Iar de la an la an numărul creşte. În acest moment instituţia are 33.500 de utilizatori activi. Nevoile persistă însă: angajaţi, fond de carte, digitalizare.

Ramona Mezei, directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti: “Apare din ce în ce mai des întrebarea care pentru noi, cei care lucrăm în domeniu, este incomodă, dar poate că este justificată pentru alţii care văd altfel lumea dintr-un context global – dacă biblioteca publică mai are un rol relevant. Da, dar nu în forma în care exista acum 20 de ani.  Biblioteca, în general, ar trebui să beneficieze de o strategie naţională de redresare. Populaţia bibliotecilor este îmbătrânită. Majoritatea celor care lucrează într-o bibliotecă au între 50 şi 65 de ani. Sub 1% sunt cei care au sub 25 de ani”.

Şi salariile sunt extrem de mici.

Ramona Mezei, directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti: “Sunt cele mai mici salarii care sunt în sistemul bugetar românesc. Mulţi dintre colegii mei sunt aproape de limita salariului minim pe economie şi acest lucru este foarte trist”.

Cu toate acestea, se fac eforturi ca spaţiul să fie activ în mod constant. Organizează evenimente culturale, ateliere, cluburi educaţionale sau activităţi creative şi inaugurează colţuri multiculturale.

Daniel Ciobanu, bibliotecar: “Biblioteca este o susţinere pentru comunitate, este o susţinere pentru societate şi este o susţinere şi pentru cultură în acelaşi timp. Gândiţi-vă că ne plângem foarte mult în societate de nivelul cultural, de nivelul de cultură generală al tinerilor, al adulţilor dar, cu toate astea, nu susţinem suficient bibliotecile. Mă gândesc că o bibliotecă poate face minuni pentru comunitate”.

Elena Mihăescu, mama unui băiat de 4 ani: “Ne-am făcut abonament la bibliotecă cred că de vreo doi ani în ideea de a-i crea acest obicei, să vină, să ia cărţi, să se uite pe ele, să fie curios.  Cărţile îţi deschid universul şi lumea. Este deschis pentru că şi noi în casă citim şi avem şi în casă multe cărţi  şi cred că îi vine natural”.

Spre deosebire de bibliotecile din orașele mari, care au și cărți și cititori, cele municipale și rurale sunt în pericol. Din 1990 şi până astăzi s-au închis cu sutele.

Alina Purcaru, scriitoare: “Sunt gândite să fie spaţii de cunoaştere, de formare, de educaţie. Odată ce le-ai distrus, cu foarte mare greutate mai poţi să reclădeşti la loc aceste spaţii”.

Cel mai recent Barometru Cultural ne arată că aproape jumătate dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an şi prea puţini au călcat pragul unei biblioteci. E nevoie de susţinerea şi transformarea acestor spaţii în hub-uri culturale, aşa cum au făcut alte state.