BBC a vizitat sediul UFORCE din Londra, care este discret și nu poartă sigla companiei, o măsură pe care firma o consideră necesară pentru a se proteja de un eventual sabotaj rus.
BBC avrut să afle mai multe despre această companie datorită implicării sale în ceea ce Ucraina descrie ca fiind o operațiune militară fără precedent: cucerirea teritoriului inamic folosind exclusiv roboți și drone.
Afirmația a fost făcută de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un videoclip difuzat luna trecută, în care a prezentat armele automate recent dezvoltate de Ucraina.
Ambele părți au utilizat pe scară largă sisteme aeriene și terestre fără pilot pe tot parcursul conflictului, analiștii afirmând că războiul a accelerat dramatic dezvoltarea tehnologiei militare.
De asemenea, a intensificat dezbaterea despre viitorul războiului și implicațiile sale pentru soldați, atât roboți, cât și oameni.
Zelenski a dorit să facă public ceea ce el spune că a fost o premieră în istoria războiului – dar armata Ucrainei a refuzat să ofere detalii despre operațiune.
În mod similar, un reprezentant al UFORCE nu a dorit să comenteze bătălia robotizată descrisă în videoclipul lui Zelenski, dar a afirmat că dronele aeriene, terestre și maritime ale UFORCE sunt utilizate în prezent în operațiuni de luptă.
„Nu pot intra în detalii despre operațiune sau despre modul în care a fost implicată UFORCE, dar am desfășurat peste 150.000 de misiuni de luptă reușite de la invazia rusă pe scară largă din 2022”, a declarat Rhiannon Padley, directoarea pentru parteneriate strategice a companiei în Marea Britanie.
Ceea ce este clar, însă, este că sistemele de arme robotizate reprezintă o afacere de anvergură.
Compania s-a extins rapid și a atins recent statutul de „unicorn” – o evaluare de peste un miliard de dolari.
Ea a adăugat că fenomenul luptelor între roboți va deveni probabil tot mai frecvent, sistemele fără pilot depășind chiar numărul soldaților umani.
Rusia folosește, de asemenea, roboți concepuți să lanseze explozivi asupra pozițiilor ucrainene, iar analiștii spun că progresele în această tehnologie vor schimba probabil modul în care se vor desfășura războaiele viitoare.
„Consider cu adevărat că Ucraina este un exemplu important pentru viitorul apărării naționale și al armamentului”, a declarat Melanie Sisson, cercetătoare principală la Brookings Institution. „Este un studiu de caz impresionant despre modul în care necesitatea stimulează invenția.”
UFORCE face parte dintr-un grup în creștere de așa-numite companii de apărare „Neo-Prime”, care concurează cu firme consacrate precum BAE Systems, Boeing și Lockheed Martin.
O altă companie este Anduril, o companie americană de tehnologie de apărare care a efectuat în februarie primul zbor de testare al unui avion de vânătoare fără pilot.
În timp ce majoritatea dronelor sunt încă operate de la distanță de către oameni, companii precum Anduril încorporează din ce în ce mai mult inteligența artificială în sistemele de armament.
Dronele terestre ale UFORCE utilizează un software conceput pentru a facilita țintirea, în timp ce Anduril afirmă că unele dintre sistemele sale pot duce la bun sfârșit în mod autonom faza finală a unui atac.
Guvernul SUA a îndemnat public armata să adopte în mod activ inteligența artificială.
În ianuarie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că țara trebuie să devină o „forță de luptă axată pe inteligența artificială”
China își intensifică, de asemenea, utilizarea sistemelor militare bazate pe AI, potrivit unei evaluări a Departamentului Apărării al SUA publicată anul trecut.
Analiștii spun că un viitor în care roboții vor lupta direct între ei pe câmpul de luptă ar putea fi greu de evitat.
„Dronele ucrainene și ruse se luptă deja între ele”, a spus Jacob Parakilas de la RAND Europe, un think tank. „Pare extrem de probabil, dacă nu chiar inevitabil, ca acest lucru să se extindă la războiul terestru și maritim.”
Grupurile pentru drepturile omului avertizează însă că o autonomie mai mare a sistemelor de armament ridică îngrijorări serioase cu privire la responsabilitate.
„Armatele adoptă inteligența artificială pentru a accelera procese precum identificarea țintelor. Însă delegarea deciziilor de viață și de moarte către mașini prezintă riscuri profunde din punct de vedere etic și al drepturilor omului”, a declarat Patrick Wilcken de la Amnesty International.
Producătorii de arme susțin că menținerea „omului în circuit” răspunde acestor îngrijorări, insistând că deciziile de a folosi forța rămân în sarcina personalului militar.
„Oamenii au nevoie de odihnă și de hrană, iar în condiții de luptă aceste nevoi nu sunt întotdeauna satisfăcute”, a declarat dr. Rich Drake, directorul general pentru Marea Britanie al Anduril Industries. „Tehnologia ne permite să reducem erorile de-a lungul a ceea ce numim lanțul morții.”
Urmărește-ne pe Google News
