Bacteriile, tot mai rezistente la antibiotice. Salmonella și Campylobacter nu mai răspund la tratamentul obișnuit

Două dintre bacteriile care nu mai răspund la medicamentele antimicrobiene folosite în mod obișnuit sunt Salmonella și Campylobacter. Acestea dau infecții diareice grave.

Cele două bacterii se transmit foarte ușor prin consumul de carne și lapte insuficient preparate termic sau de legume și fructe nespălate. Infecțiile cu salmonella și campylobacter sunt foarte frecvente, inclusiv la copii, și se tratează doar cu antibiotice. Numai că schemele de tratament folosite în mod obişnuit încep să nu mai dea rezultate.

Prof. Dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeş” din Timişoara: Ţinând cont că noi am tratat, între ghilimele, în masă SARS-COV2 cu macrolide şi chinolone (clase de antibiotice n.red.), există riscul ca la azitromicină, levofloxacină, moxifloxacină, acestea sunt denumirile substanţelor active, să avem o rezistenţă crescută în perioada imediat următoare, vorbim de jumătate de an, un an sau un an şi jumătate.

De vină pentru rezistență la antibiotice este și faptul că pacienții se tratează singuri cu antibiotice, chiar și pentru simple răceli, spun medicii.

Prof. Dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeş” din Timişoara: Aproximativ jumătate dintre pacienţii care iau antibiotice nu cunosc faptul că acestea nu sunt eficace împotriva virusurilor. Noi recomandăm oamenilor ca, mai întâi, să se trateze simptomatic două, trei zile să vedem dacă febra mai persistă, dacă mai avem dureri musculare sau articulare, iar dacă simptomele persistă şi evoluează, atunci trebuie văzut un specialist.

Și Centrul american pentru Controlul Bolilor a dat alerta în privința unei bacterii super-rezistente la antibiotice și este foarte transmisibilă. Este vorba despre bacteria Shigella, care cauzează dizenterie, o diaree severă, și se transmite de pe mâini murdare, alimente și suprafețe contaminate.