Duminică 22 iunie 2025 | București 23˚C / Senin

Atribuțiile președintelui României. Doi candidați pentru cea mai înaltă funcție în stat

Administrația Prezidențială. Palatul Cotroceni/Foto: presidency.ro
17 mai 2025, 05:52

George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor) şi Nicuşor Dan (independent) îşi dispută duminică fotoliul de la Cotroceni în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, aproape 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi să pună ştampila pe buletinul de vot.

Cei doi candidaţi au ajuns în cursa finală după ce au obţinut cel mai mare număr de voturi la primul tur de scrutin, desfăşurat în 4 mai.

Preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

*** Atribuţiile președintelui în raport cu Guvernul

  • desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;
  • în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;
  • poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
  • poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;
  • prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

*** Atribuţiile președintelui în raport cu Parlamentul

  • adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
  • după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;
  • după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
  • promulgă legile adoptate de Parlament.

*** Atribuţiile președintelui în domeniul politicii externe

  • încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le supune spre ratificare Parlamentului;
  • la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
  • reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

*** Atribuţiile președintelui în domeniul apărării

  • este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
  • poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
  • în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

*** Alte atribuţii

  • conferă decoraţii şi titluri de onoare;
  • acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
  • numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
  • acordă graţierea individuală.

Unsprezece candidaţi şi-au încercat şansele la alegerile prezidenţiale din acest an.

În urma votului din 4 mai, clasamentul celor care au vizat cea mai înaltă funcţie în stat a arătat astfel:

  • George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor) – 40,96%
  • Nicuşor Dan (independent) – 20,99%
  • Crin Antonescu (Alianţa electorală ‘România, Înainte!’) – 20,07%
  • Victor Ponta (independent) – 13,04%
  • Elena Lasconi (Uniunea Salvaţi România) – 2,68%
  • Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal) – 0,64%
  • Daniel Funeriu (independent) – 0,53%
  • Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român) – 0,39%
  • Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) – 0,28%
  • John Ion Banu Muscel (independent) – 0,23%
  • Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale) – 0,18%

XXX

Alegerile din acest an au loc după ce Curtea Constituţională a anulat, pe 6 decembrie 2024, primul tur prezidenţial.

Românii au fost chemaţi la urne pe 24 noiembrie 2024 pentru a-şi alege preşedintele, la cinci ani de la ultimul scrutin prezidenţial, în competiţie fiind 13 candidaţi. După primul tur, Cristian Terheş, unul dintre candidaţi, a contestat la Curtea Constituţională alegerile, iar CCR a respins, pe 2 decembrie 2024, solicitarea acestuia de anulare a turului întâi.

Cel de-al doilea tur urma să aibă loc pe 8 decembrie 2024.

„Judecătorii constituţionali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei candidatului Terheş Cristian. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea şi validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din primul tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024; 2) organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu şi doamna Elena Valerica Lasconi”, anunţa, la acea dată, preşedintele CCR, Marian Enache.

Anterior, în urma contestaţiei lui Terheş, CCR ceruse Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule de la primul tur al prezidenţialelor.

Pe 28 noiembrie 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis să desecretizeze o serie de informaţii primite de la SRI, SIE şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale. Astfel, informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI indicau faptul că finanţarea campaniei candidatului independent Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

Patru noi sesizări în care se solicita anularea rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale au fost depuse pe 5 decembrie 2024 la Curtea Constituţională, contestatarii fiind Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, publicaţia Calea Europeană şi candidatul Cristian Terheş.

*** SNSPA solicitase CCR invalidarea primului tur al alegerilor prezidenţiale, având în vedere încălcarea prevederilor art. 81 din Constituţie de către Călin Georgescu, candidatul care a obţinut cele mai multe voturi în primul tur. „În contextul campaniei desfăşurate de Călin Georgescu, există dovezi că votul alegătorilor nu a fost liber exprimat, fiind manipulat prin metode opace şi subversive, care contravin standardelor democratice. Campania sa a fost declarată oficial ca având un buget de ‘zero lei’, ridicând suspiciuni asupra surselor reale de finanţare şi eventualelor influenţe externe. Din informaţiile transmise opiniei publice, prin desecretizarea documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din 28 noiembrie, reiese că o parte semnificativă a populaţiei a fost expusă unei campanii de dezinformare sistematică, menită să distorsioneze percepţia asupra procesului electoral şi să determine exprimarea votului într-un mod care nu reflectă voinţa reală a alegătorilor”, susţinea SNSPA.

*** Publicaţia Calea Europeană a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu „ilegalităţile identificate şi comunicate de CSAT” în desfăşurarea turului întâi al alegerilor prezidenţiale şi solicita reluarea alegerilor.

XXX

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a decis anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale. „În temeiul art. 145 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României în anul 2024 şi a HG 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024”, se arăta în decizia CCR, adoptată cu unanimitate de voturi.

Practic, în urma acestei decizii, s-au anulat rezultatele din primul tur, iar prezidenţialele trebuiau reluate de la zero.

Şi alegerile s-au reluat în acest an, însă lui Călin Georgescu i-a fost respinsă candidatura de către BEC. În acest context, George Simion (AUR) şi Anamaria Gavrilă (POT) şi-au depus candidaturile, care au fost validate de Biroul Electoral Central. Ulterior, Anamaria Gavrilă a renunţat la a mai intra în cursa electorală, susţinându-l pe George Simion.

Primul tur al scrutinului prezidenţial a avut loc pe 4 mai. CCR a validat pe 9 mai rezultatul acestuia, după ce a respins o contestaţie depusă de Sebastian Popescu, unul dintre candidaţi. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial.

XXX

Pe 18 mai, George Simion şi Nicuşor Dan intră la votul final al alegătorilor, cel care obţine cel mai mare număr de voturi urmând să ajungă la Palatul Cotroceni.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite