Aproximativ 3.000 de particule de plastic pe secundă: fluviile Europei, sufocate de microplastice

De la Elba la Ebru, de la Sena la Tamisa – microplasticele se regăsesc acum în toate marile cursuri de apă ale Europei. Aceasta este concluzia alarmantă a unei serii de 14 studii științifice publicate simultan în prestigioasa revistă Environmental Science and Pollution Research, citate de AFP.
Studiile fac parte dintr-un efort comun, coordonat în 2019 de cercetătorul Jean-François Ghiglione, expert în ecotoxicologie microbiană marină la CNRS (Franța). Sub egida fundației Tara Ocean, campania „Tara Microplastiques” a mobilizat 40 de chimiști, biologi și fizicieni din 19 laboratoare europene, alături de zeci de doctoranzi și post-doctoranzi.
Obiectivul: analiza nivelului de contaminare cu microplastice a celor mai importante nouă fluvii de pe continent – Elba, Ebru, Garonne, Loara, Ron, Rin, Sena, Tamisa și Tibru.
Metodologie riguroasă: din aval până în amonte
Cercetările au presupus prelevarea sistematică de probe din gurile de vărsare ale fluviilor în mare, urmată de expediții amonte până la primul oraș important. Toate probele au fost analizate cu aceleași metode riguroase, permițând astfel o comparație uniformă între diferitele bazine hidrografice.
Ce sunt microplasticele și cum ajung în apă
Potrivit fizio-chimistei Alexandra Ter Halle, și ea cercetătoare la CNRS în Toulouse, microplasticele sunt fragmente de plastic mai mici de 5 mm – adesea invizibile cu ochiul liber. Acestea includ:
- Fibre sintetice provenite din spălarea hainelor;
- Particule formate prin uzura anvelopelor sau a dopurilor de plastic;
- Granule virgine din industria plasticului, cunoscute și sub numele de „lacrimi de sirenă”.
O parte dintre microplastice plutesc, dar cele mai mici și mai periculoase fragmente se răspândesc în toată coloana de apă, fiind ușor ingerate de organismele acvatice.
Niveluri îngrijorătoare de poluare: mii de particule pe secundă
Cifrele obținute arată că fluviile europene conțin în medie trei particule de microplastic pe metru cub de apă. Deși acest nivel este mult mai mic decât cel din cele mai poluate fluvii din lume (unde s-au înregistrat până la 40 de particule/m³), volumul de apă transportat face ca impactul să fie considerabil.
Spre exemplu, în orașul Valence, de pe Ron, debitul fluviului este de 1.000 m³/s – ceea ce înseamnă că în fiecare secundă trec aproximativ 3.000 de particule de plastic. În cazul Senei, debitul transportă 900 de particule pe secundă.
O descoperire neașteptată: poluarea invizibilă este mai grea decât cea vizibilă
Un rezultat surprinzător al cercetării a venit odată cu îmbunătățirea tehnologiilor de analiză: masa totală a microplasticelor invizibile (cele sub 300 microni) este mai mare decât masa celor vizibile. Deși nu plutesc la suprafață, aceste fragmente sunt omniprezente în întreaga coloană de apă, fiind mai ușor ingerate de fauna acvatică și potențial mai dăunătoare pentru ecosistem.
Microplasticele, vectori pentru bacterii patogene
Unul dintre studiile publicate a identificat o bacterie periculoasă pe un microplastic descoperit în Loara – capabilă să provoace infecții umane. Descoperirea deschide noi întrebări despre riscurile de sănătate publică generate de această formă invizibilă de poluare.
Nu toate microplasticele provin din deșeuri
Un alt rezultat remarcabil este faptul că aproximativ un sfert din microplasticele identificate în apele fluviilor franceze provin din plastice primare industriale – nu din deșeuri menajere sau urbane. Este vorba despre granule virgine folosite în industria plasticului, care pot ajunge accidental în natură în urma unor scurgeri sau accidente maritime.
Participare civică: 15.000 de elevi implicați în știința cetățenească
O parte semnificativă a datelor a fost colectată prin intermediul unui proiect unic la nivel mondial: „Plastic sub lupă”. Aproximativ 350 de clase din școli și licee franceze – adică în jur de 15.000 de elevi – au participat activ la colectarea probelor de microplastice, contribuind la monitorizarea poluării cu plastic din fluviile Franței.
Poluare omniprezentă, fără diferențe majore între orașe
Cercetătorii au renunțat să întocmească un clasament al celor mai poluate fluvii, deoarece valorile obținute au fost, în general, echivalente. De asemenea, nu s-a observat o diferență semnificativă între nivelul de poluare din amonte și avalul orașelor mari, ceea ce indică o poluare difuză, prezentă peste tot și constantă pe parcursul fluviilor.
Apel la acțiune: reducerea drastică a producției de plastic
În concluzie, comunitatea științifică internațională din cadrul negocierilor ONU pentru combaterea poluării cu plastic solicită o reducere majoră a producției de plastic primar. „Știm deja că poluarea este legată direct de cantitatea de plastic produsă”, avertizează Jean-François Ghiglione.