ANALIZĂ. Sfârșitul rețelelor de socializare?

ANALIZĂ. Sfârșitul rețelelor de socializare?
ANALIZĂ. Sfârșitul rețelelor de socializare? /Profimedia Images
5 februarie 2024, 08:51 (actualizat 5 februarie 2024, 09:00)

A sosit sfârșitul rețelelor de socializare, așa cum le știam până în prezent? Pornind de la această întrebare, The Economist dedică o analiză amănunțită unei serii de transformări mai puțin vizibile în social media.

Poate că Facebook a împlinit 20 de ani pe 4 februarie, dar astăzi este un magnet pentru controverse și bani la fel de mult ca atunci când era doar un adolescent îndrăzneț, care spărgea tot ce-i ieșea în cale.

Pe 31 ianuarie, Mark Zuckerberg, fondatorul rețelei de socializare, a fost asediat de senatorii americani din cauza răspândirii de materiale dăunătoare. A doua zi, el a anunțat un set de rezultate strălucitoare pentru Meta, compania-mamă a Facebook, care este evaluată acum la 1,2 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, chiar dacă rețelele de socializare atrag în mod o atenție uriașă din partea dependenților și a criticilor deopotrivă, ele trec printr-o transformare profundă, dar puțin observată, subliniază The Economist.

Magia ciudată

Magia ciudată a rețelelor de socializare a fost aceea de a combina interacțiunile personale cu comunicarea în masă. Acum, acest amalgam se împarte din nou în două realități.

Actualizările de status de la prieteni au făcut loc videoclipurilor de la străini, semănând cu un televizor hiperactiv. Postarea publică migrează din ce în ce mai mult către grupuri închise, cam ca-n cazul e-mailului. Ceea ce Zuckerberg numește „piața publică” digitală este în curs de reconstrucție – și ridică probleme.

Acest lucru este important, deoarece mediile de socializare reprezintă modul în care oamenii experimentează internetul.

Facebook însăși numără peste 3 miliarde de utilizatori. Aplicațiile de socializare ocupă aproape jumătate din timpul petrecut pe telefonul mobil, care, la rândul său, consumă mai mult de un sfert din orele de veghe. Acestea absorb cu 40% mai mult timp decât în 2020, deoarece lumea s-a retras masiv online.

Socializare fără… societate

Pe lângă faptul că sunt distractive, rețelele de socializare sunt creuzetul dezbaterilor online și o catapultă pentru campaniile politice. Într-un an în care jumătate din lume se îndreaptă spre urne, politicienii, de la Donald Trump la Narendra Modi, vor fi ocupați online.

Trăsătura izbitoare a noilor medii de socializare este că acestea nu mai sunt foarte sociale. Inspirate de TikTok, aplicații precum Facebook servesc din ce în ce mai mult o dietă de clipuri selectate de inteligența artificială în funcție de comportamentul de vizionare al unui utilizator, nu de conexiunile sale sociale.

Între timp, oamenii postează din ce în ce mai puțin. Ponderea americanilor care spun că le place să-și documenteze viața online a scăzut de la 40% la 28% din 2020. Dezbaterile se mută pe platforme închise, cum ar fi WhatsApp și Telegram.

Luminile s-au stins în piața publică. Rețelele de socializare au fost întotdeauna opace, deoarece fiecare feed este diferit. Dar TikTok, un fenomen video deținut de chinezi, este o cutie neagră pentru cercetători. Twitter, redenumită X, a publicat o parte din codul său, dar a înăsprit accesul la datele despre ce tweet-uri. Grupurile de mesagerie privată sunt adesea complet criptate.

Câteva consecințe

Unele dintre consecințele acestei situații sunt binevenite.

Militanții politici spun că trebuie să își atenueze mesajele pentru a cuceri grupurile private. O postare provocatoare care atrage „like-uri” în groapa cu lei de pe X te poate face nepopular în grupul WhatsApp al părinților de la școală.

Mesajele de pe aplicațiile de mesagerie sunt ordonate cronologic, nu după un algoritm care maximizează angajamentul, ceea ce reduce goana după senzațional.

În special, grupurile închise ar putea fi mai utile sănătății mintală a adolescenților, care au avut probleme atunci când viața lor privată a fost disecată în public.

Noua lume

În jumătatea hiperactivă a rețelelor de socializare, algoritmii bazați pe comportament vă vor aduce postări din afara comunității dumneavoastră. Rețelele de socializare pot acționa în continuare ca niște „camere de rezonanță”, dar un feed care preia conținut de oriunde are măcar potențialul de-a răspândi cât mai departe cele mai bune idei, notează The Economist.

Cu toate acestea, această nouă lume a social media vine la pachet cu propriile probleme. Aplicațiile de mesagerie sunt în mare parte nemoderate.

Pentru grupurile mici, acesta este un lucru bun: platformele nu ar trebui să supravegheze mesajele directe, așa cum companiile de telefonie nu ar trebui să monitorizeze apelurile.

În dictaturi, discuțiile criptate salvează vieți. Dar grupurile de 200.000 de persoane de pe Telegram seamănă mai degrabă cu talk show-uri nereglementate decât cu conversații.

Politicienii din India au folosit WhatsApp pentru a răspândi minciuni care ar fi fost cu siguranță eliminate dintr-o rețea deschisă precum Facebook.

Pe măsură ce oamenii se mută în grupuri închise, rețelele deschise sunt mai puțin utile din cauza scăderii numărului de postări publice.

În timpul pandemiei de covid-19, oamenii de știință și medicii au contribuit la o dezbatere online care conținea atât informații reale, cât și dezinformări. Informațiile din surse deschise au circulat atunci când Rusia a invadat Ucraina. Astăzi, aceste conversații dispar sau se mută pe canale închise, încetinind răspândirea ideilor.

Plictisitori

Între timp, persoanele care încă mai activează pe rețelele publice sunt în mod disproporționat bărbați și sunt susceptibile de-a se descrie ca fiind „foarte de stânga” sau „de dreapta” – plictisitori, cu alte cuvinte.

În plus, algoritmii rețelelor deschise, conduși de comportamentul utilizatorilor, par pregătiți acum să disemineze cele mai picante videoclipuri.

Pentru ca ceva să devină viral pe o rețea de socializare, oamenii trebuiau înainte să dea share. Acum, ei propulsează un clip prin simpla vizionare, deoarece algoritmul recompensează conținutul care atrage cel mai mult engagement.

Curatoriatul  deliberat a fost înlocuită de un sistem care se bazează direct pe identitate. Provocatori precum Trump sau Nayib Bukele, favorit în alegerile din din El Salvador, au de câștigat, precum și comercianții de dezinformare.

Platformele spun că sunt mai bune la eliminarea falsurilor. Taylor Swift, cea mai recentă victimă de profil înalt a unui deepfake, le contrazice.

Mai îngrijorătoare decât creșterea volumului de știri false este lipsa celor reale. Zuckerberg a spus cândva că vrea ca Facebook să fie ca un ziar personalizat. Însă, de când rețeaua s-a orientat către divertisment, știrile reprezintă doar 3% din ceea ce văd oamenii pe Facebook.

Companiile care vor conduce lumea. În 20 de ani au ajuns adevărați coloși

Facebook este de 20 de ani în vieţile noastre, cu bune şi rele. Compania care deţine suita de aplicaţii de socializare, Facebook, Whatsapp, Instagram sau Messenger, este una dintre cele mai mari din lume. Și când zicem cele mai mari, ne referim indiferent de domeniu. Așa că, să ne uitam la banii din spatele aplicațiilor pe care le folosim zi de zi.

Pe rețelele de socializare, doar 19 % dintre adulți împărtășesc săptămânal știri, în scădere de la 26 % în 2018. Publicații precum BuzzFeed News, care se bazau pe distribuția socială, au pierit.

Este o problemă care ne privește pe toți atunci când aproape jumătate dintre tineri spun că rețelele de socializare sunt principala lor sursă de știri.

WhatsApp și WhatsDown

Unii oameni susțin că defectele rețelelor de socializare pot fi remediate printr-o guvernanță mai bună, o codificare inteligentă sau un model de afaceri diferit.

Astfel de lucruri pot ajuta. Dar problemele ridicate de noua generație de aplicații sugerează că defectele rețelelor de socializare sunt, de asemenea, rezultatul compromisurilor integrate în comunicarea umană.

Atunci când platformele se întorc spre grupuri închise, capacitatea lor de supraveghere scade.

Atunci când oamenii evadează din camerele lor de rezonanță, pot da piept cu un conținut extrem.

Atunci când utilizatorii îmbrățișează divertismentul inofensiv, ei văd mai puține știri.

Pe măsură ce rețelele de socializare se ofilesc, operatorii de platforme și utilizatorii ar trebui să dedice mai puțin timp vechilor bătălii și mai mult celei noi, conchide The Economist.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite