Analiza CNN: Trei puncte sensibile care pot decide succesul sau eșecul negocierilor pentru pace în Ucraina

În ciuda „câtorva puncte de dezacord rămase”, președintele Trump a lăudat „progresul extraordinar” realizat de echipa sa pentru a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina.

Anterior, principalul său diplomat, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a adoptat de asemenea un ton extrem de optimist după discuțiile „foarte pozitive” cu Ucraina, desfășurate la Geneva în weekend. „Problemele rămase nu sunt insurmontabile”, a insistat el.

Un emisar militar american s-a întâlnit cu oficiali ruși la Abu Dhabi și a declarat chiar că „ucrainenii au fost de acord cu acordul de pace”, deși „mai sunt câteva detalii minore de rezolvat”.

Aceasta este versiunea uniform optimistă pe care administrația Trump o oferă în legătură cu negocierile dificile și sensibile aflate în desfășurare, menite să creeze o poziție comună a SUA, Ucrainei și Europei privind modul în care războiul din Ucraina ar trebui să se încheie prin negocieri.

Însă, potrivit unei surse ucrainene de rang înalt, care are cunoștință directă de desfășurarea negocierilor, există încă diferențe semnificative între ceea ce cere administrația Trump Ucrainei și ceea ce autoritățile aflate sub presiune la Kiev sunt dispuse să accepte.

Vorbind pentru CNN din capitala Ucrainei, sursa a fost de acord cu oficialii lui Trump că s-a ajuns într-adevăr la un „consens” asupra majorității punctelor din propunerea americană de pace în 28 de puncte, care a fost scursă în presă săptămâna trecută.

Dar sursa a spus că, departe de a fi vorba doar despre câteva neînțelegeri minore, există încă cel puțin trei domenii cruciale în care persistă diferențe majore, care pot decide reușita sau eșecul încercărilor de a negocia sfârșitul conflictului.

În primul rând, problema extrem de delicată a faptului dacă Ucraina ar renunța la teritorii-cheie din regiunea Donbas din estul Ucrainei, anexate, dar încă neocupate total de Rusia, și care includ „centura fortăreață” de orașe și localități puternic apărate, considerate vitale pentru securitatea Ucrainei. Propunerile anterioare ale SUA cereau ca Ucraina să predea aceste teritorii pentru a deveni o zonă demilitarizată administrată de Rusia. Sursa ucraineană a declarat pentru CNN că s-au înregistrat „anumite progrese” pe această temă, dar că încă nu s-a ajuns la o decizie privind fondul problemei sau formularea din proiectele de acord.

„Ar fi complet greșit să spunem că există deja o versiune acceptată de Ucraina”, a adăugat sursa.

În al doilea rând, controversata propunere americană ca Ucraina să-și limiteze dimensiunea armatei la 600.000 de militari – cifra prevăzută în planul în 28 de puncte – este încă în discuție. Sursa a spus că a fost vehiculat un număr mai mare, dar că Kievul dorește în continuare modificări înainte de a accepta astfel de limitări.

În final, în privința renunțării Ucrainei la aspirația de a deveni membră NATO, sursa a declarat pentru CNN că această cerere rămâne inacceptabilă. O astfel de concesie ar crea un „precedent periculos” și i-ar oferi practic Rusiei un drept de veto asupra alianței militare occidentale, „din care nici măcar nu face parte”.

Toate cele trei probleme – renunțarea la teritorii anexate, demilitarizarea Ucrainei și excluderea permanentă de la NATO – sunt motivele cel mai des invocate de Kremlin pentru declanșarea războiului. Rezolvarea lor în favoarea Rusiei reprezintă, de asemenea, principalele condiții ale Moscovei pentru încheierea campaniei sale brutale.

Însă toate aceste puncte sunt și „linii roșii” vechi și extrem de sensibile pentru Ucraina, pentru care zeci de mii de soldați ucraineni au luptat și au murit. Renunțarea oficială la oricare dintre ele ar reprezenta o cerință uriașă și ar putea implica riscuri politice majore pentru liderii ucraineni care ar încerca să facă acest pas.

Oricum ar prezenta administrația Trump situația, acestea sunt departe de a fi doar „câteva puncte de dezacord rămase” sau „probleme insurmontabile”, sau chiar „detalii minore de rezolvat”.