Analiză BBC: Economia Rusiei este în declin, dar nu în colaps

De la invazia ilegală a Ucrainei în 2022, Rusia a devenit cea mai sancționată națiune din lume, și totuși economia sa a dat dovadă de o reziliență remarcabilă, se arată într-o analiză BBC.

În 2024, dacă ar fi să credem cifrele oficiale rusești, economia rusă a crescut mai mult decât toate economiile țărilor G7 – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA.

Economia Rusiei a crescut cu 4,3% anul trecut, comparativ cu 1,1% în Regatul Unit și 2,8% în SUA.

Această creștere a fost alimentată în principal de cheltuielile record ale Kremlinului în domeniul militar.

Exporturile de petrol ale țării, ca volum, au rămas relativ stabile, în condițiile în care livrările care anterior mergeau spre Europa au fost redirecționate către China și India.

O „flotă-fantomă” de petroliere – a căror proprietate și mișcări sunt greu de urmărit – a ajutat, de asemenea, Moscova să evite sancțiunile în alte regiuni.

Între timp, rubla rusească a devenit cea mai performantă monedă a lumii în acest an, cu un câștig de peste 40%, potrivit Bank of America.

Totuși, pe măsură ce ne apropiem de 2026, lucrurile încep să se schimbe.

Inflația din țară a rămas persistent ridicată, dobânzile au crescut vertiginos până la 20%, iar companiile nu găsesc suficienți muncitori. La nivel global, prețul petrolului scăzuse în acest an, înainte ca conflictul actual dintre Israel și Iran să provoace o nouă creștere.

Ministrul rus al economiei a avertizat joi că țara este „la un pas” de recesiune, după o perioadă de „supraîncălzire economică”.

Unii analiști ai Rusiei au sugerat chiar că economia ar putea fi în pragul colapsului.

Dar cât de probabil este acest lucru, cu adevărat? Și cum afectează cursul războiului?

Evgheni Nadorshin, un economist din Moscova, a declarat pentru BBC News:
„În ansamblu, va fi o situație destul de inconfortabilă până spre finalul lui 2026, și cu siguranță vor exista falimente și incapacități de plată”.

Totuși, el preconizează că declinul va fi „blând” și numește ideea unui colaps economic un „complet neadevăr”.

„Fără nicio îndoială, economia rusă a trecut prin recesiuni mai profunde decât aceasta”.

Nadorshin subliniază că rata șomajului este la un minim istoric de 2,3% și va atinge probabil un maxim de doar 3,5% anul viitor. Spre comparație, rata șomajului în Regatul Unit era de 4,6% în aprilie.

Totuși, există motive de îngrijorare, deoarece Rusia pare să fi intrat într-o perioadă de stagnare.

Rata inflației a fost de 9,9% în anul până în aprilie, cauzată parțial de sancțiunile occidentale care au crescut prețurile la importuri, dar și de lipsa forței de muncă, care a determinat creșterea salariilor.

Rusia avea un deficit de aproximativ 2,6 milioane de muncitori la finalul anului 2024, potrivit Școlii Superioare de Economie din Rusia – în mare parte pentru că mulți bărbați au fost trimiși la război sau au fugit din țară pentru a-l evita.

Banca centrală a crescut dobânzile la niveluri record în acest an pentru a tempera inflația – dar acest lucru face mai costisitoare obținerea de capital pentru companii.

Între timp, veniturile din petrol și gaze naturale ale Rusiei au scăzut din cauza sancțiunilor și a prețurilor mai slabe, fiind cu 35% mai mici în mai față de anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Acest fapt a contribuit la adâncirea deficitului bugetar, ceea ce înseamnă că Rusia are mai puțini bani pentru infrastructură și servicii publice.

„Au acest buget uriaș pentru apărare care nu poate fi atins”, spune András Tóth-Czifra, analist politic și expert în Rusia. „Asta înseamnă că banii încep să fie redirecționați de la proiecte vitale de investiții în drumuri, căi ferate și utilități”. „Calitatea acestor servicii are de suferit serios”.

Tóth-Czifra adaugă că, deși Rusia a făcut față mai bine decât se aștepta sancțiunilor occidentale, acestea continuă să apese greu asupra economiei.

Companiile rusești au dificultăți în a importa tehnologia de care au nevoie, iar industria auto a fost grav afectată. UE a interzis importurile de cărbune rusesc și s-a diversificat în privința gazelor, cu scopul de a opri complet importurile până în 2027.

„Nimic din toate acestea nu va afecta în mod serios capacitatea Rusiei de a duce război pe termen scurt”, spune Tóth-Czifra. „Dar ar putea afecta capacitatea economiei de a crește sau de a se diversifica pe termen lung”.

Deocamdată, Kremlinul ignoră îngrijorările. La începutul lunii iunie, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov le-a spus jurnaliștilor că „stabilitatea macroeconomică” și „forța de bază” a economiei ruse sunt evidente.

În aprilie, el afirmase că economia „se dezvoltă destul de bine” datorită politicilor guvernamentale.

Este dificil de prezis ce se va întâmpla în continuare.

Dacă Ucraina și Rusia ajung la un acord de pace anul acesta – ceea ce nu este imposibil – ar putea reduce presiunea asupra Moscovei. Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat dorința de a normaliza relațiile și chiar de a încheia noi parteneriate economice.

Însă Europa ar putea „menține cursul” și ar putea păstra propriile sancțiuni chiar și în cazul unei păci, spune dr. Katja Yafimava de la Oxford Institute for Energy Studies.

„Chiar dacă nu, este aproape imposibil de imaginat o revenire semnificativă la nivelul de importuri europene de petrol și gaze rusești dinainte de 2022, deși o revenire modestă a importurilor de gaze este posibilă,” adaugă ea.

„Totuși, acest lucru ar contura un tablou economic dificil pentru Moscova. Deși Rusia și-a reorientat în mare parte exporturile de petrol, este mult mai dificil să facă același lucru cu gazul”.

Indiferent de evoluție, se pare că războiul va avea costuri economice pe termen lung pentru Rusia – iar Kremlinul rămâne fără soluții pentru a le contracara.