Aliații NATO, divizați asupra modului de a răspunde incursiunilor repetate ale Rusiei

Aliații NATO sunt împărțiți în privința întrebării dacă Alianța ar trebui să adopte ca politică doborârea avioanelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO. Unele țări, inclusiv SUA, Polonia și statele baltice, semnalează că viitoarele încălcări ar trebui întâmpinate cu forță, în timp ce altele, precum Germania, cer mai multă reținere, conform CNN.

Problema a ajuns în prim-plan în timpul unei reuniuni de urgență a Consiliului Nord-Atlantic, marți, convocată de Estonia după ce trei avioane de vânătoare rusești au încălcat spațiul său aerian săptămâna trecută timp de 12 minute.

Reprezentanți ai mai multor țări, inclusiv Polonia și Estonia, au dorit ca declarația comună de după întâlnire să specifice clar că orice încălcare suplimentară de către Rusia, inclusiv prin aeronave pilotate, va fi întâmpinată cu forță, potrivit a doi oficiali NATO familiarizați cu discuțiile — lucru pe care NATO are autoritatea să îl facă, dacă este necesar.

Însă Germania și unele state din sudul Europei au cerut eliminarea acestui limbaj din declarație, temându-se că ar fi o escaladare prea mare, au spus oficialii.

Generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate în Europa, a atras, de asemenea, atenția unor state în cadrul întâlnirii, menționând că incursiunea rusă în Estonia a fost probabil accidentală, din cauza lipsei de experiență și a antrenamentului insuficient al piloților ruși, a relatat CNN.

Declarația finală, semnată de toate cele 32 de state membre, a ajuns undeva la mijloc:
„NATO și aliații vor folosi, în conformitate cu dreptul internațional, toate instrumentele necesare, militare și nemilitare, pentru a ne apăra și pentru a descuraja toate amenințările din toate direcțiile. Vom continua să răspundem în modul, momentul și domeniul pe care îl alegem”, se arată în document.

Episodul evidențiază cât de dificil va fi să se ajungă la un consens pe această temă, spun oficialii, chiar dacă Rusia continuă să împingă limitele atacurilor sale împotriva Ucrainei — atacuri care au atins în repetate rânduri teritoriul NATO — și să desfășoare forțe militare în apropierea Europei.

Chiar și președintele Donald Trump, care mult timp a încercat să acorde Rusiei prezumția de nevinovăție, a intervenit marți, spunând „Da, așa cred” când a fost întrebat dacă NATO ar trebui să doboare avioanele rusești ce încalcă spațiul său aerian.

„Ați fost avertizați”

Doar în ultimele două săptămâni, Rusia a lansat până la 21 de drone asupra Poloniei, unele doborâte de avioane de luptă NATO; o dronă de atac rusească a pătruns în România; trei avioane rusești au survolat Estonia fără permisiune și cu transponderele oprite; iar o aeronavă militară rusă a zburat la joasă altitudine peste o fregată a Marinei Germane în Marea Baltică weekendul trecut, a dezvăluit miercuri ministrul german al apărării Boris Pistorius.

Norvegia a anunțat luni că Rusia i-a încălcat spațiul aerian de trei ori doar în acest an — de două ori deasupra mării, lângă Vardø, în extremul nord-est al țării, și o dată deasupra unei zone nelocuite din comitatul Finnmark.

Încă nu este clar dacă toate aceste incidente au fost intenționate. NATO, SUA și oficiali europeni analizează inclusiv posibilitatea ca incursiunea dronelor în Polonia să fi fost rezultatul bruiajului electronic ucrainean, care le-ar fi deviat de la curs.

Un alt oficial NATO a declarat pentru CNN că nu consideră comentariile lui Trump drept o presiune pentru schimbarea politicii Alianței și a subliniat că NATO nu ar trebui să o facă. „E opinia lui de moment”, a spus oficialul. „Din partea noastră, am răspuns la incursiuni cu competență; din partea Rusiei, a fost incompetență. Atunci, de ce le-am doborî?”.

Totuși, pentru mai multe țări NATO, în special cele de pe flancul estic, intenția nu contează — ele cred că Moscova trebuie să suporte consecințe pentru comportamentul tot mai imprudent și periculos. „Dacă o altă rachetă sau aeronavă intră în spațiul nostru fără permisiune — intenționat sau ‘din greșeală’ — și este doborâtă, iar epava cade pe teritoriul NATO, să nu veniți aici să vă plângeți”, a declarat luni ministrul polonez de externe Radek Sikorski, în cadrul unei reuniuni de urgență la ONU. „Ați fost avertizați.”

„Prudența nu este lașitate”

Președintele ceh Petr Pavel a spus marți că „trebuie să răspundem în mod adecvat, inclusiv prin posibilitatea de a doborî aeronave rusești. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în Polonia și Estonia, precum și ceea ce se întâmplă în Ucraina de patru ani, ne privește pe toți. Dacă nu rămânem uniți, mai devreme sau mai târziu ni se va întâmpla și nouă”.

Un oficial NATO de rang înalt a declarat pentru CNN că Rusia testează punctele slabe ale apărării NATO și adună informații despre cât de departe este dispusă alianța să meargă pentru a-și proteja spațiul aerian — o îngrijorare împărtășită și de ministrul german al apărării Boris Pistorius. „Incursiunile dronelor și avioanelor rusești adânc în spațiul aerian polonez și estonian și survolul unei fregate germane în Marea Baltică în câteva zile arată clar că Rusia testează literalmente granițele, inclusiv ale statelor NATO, cu o frecvență și o intensitate crescânde”, a spus Pistorius.

Totuși, Pistorius s-a opus ferm intrării în „capcana escaladării” Rusiei și a cerut calm în reacția NATO. „Cereri frivole de a doborî ceva din cer” nu ajută, a spus miercuri Pistorius. „Prudența nu este lașitate, ci responsabilitate față de propria țară și față de pacea în Europa”.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a îndemnat la fel la precauție, sfătuindu-i pe aliați marți, într-un interviu pentru Bloomberg, „să nu reacționeze exagerat, dar să fie suficient de fermi, pentru că singurul lucru pe care Rusia îl înțelege este forța”.

„Un risc mai mare de escaladare”

Grynkewich, comandantul Comandamentului European al SUA și, totodată, comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, a declarat pentru ziarul francez Le Monde miercuri că doborârea unui avion de vânătoare este mult mai riscantă decât eliminarea unei drone.

„Este mult mai ușor să dobori o dronă nepilotată care intră în spațiul aerian”, a spus el. „Trebuie să ținem cont de factori precum: unde se află, ce se află sub ea când o doborâm, care este riscul pentru populație și ce amenință”.

Dar doborârea unor aeronave pilotate, cum ar fi avioanele de vânătoare, implică „un risc mai mare de escaladare dacă are loc un angajament care ucide pe cineva de ambele părți”, a spus Grynkewich. „Pot să spun că, dacă există o amenințare reală din partea oricărui obiect din aer, pilotat sau nepilotat, suntem pregătiți să luăm orice măsură necesară pentru a ne apăra populațiile”.

El a recunoscut că abordările diferă în cadrul NATO, declarând pentru Le Monde că fiecare țară are așteptări diferite privind momentul și modul în care ar trebui să intervină mijloacele alianței. Unele țări, precum Polonia, doresc „o aplicare foarte largă” a resurselor NATO împotriva potențialelor amenințări, dar „alte națiuni fac alte evaluări.”

„Lucrăm cu ele pentru a stabili parametrii în care ar dori să intervenim și când ar prefera să acționeze la nivel național versus NATO”, a spus Grynkewich. „Deci nu este la fel în fiecare țară, dar colaborăm foarte strâns pentru a limita cât mai mult restricțiile, pentru că asta ne oferă cea mai mare flexibilitate tactică”.