În România au loc alegeri parlamentare din România, iar alegătorii nu sunt încă siguri dacă rezultatul șocant al primului tur al scrutinului prezidențial de săptămâna trecută va rămâne valabil, pe fondul acuzațiilor continue de fraudă electorală și interferență străină, arată The Guardian, adăugând că se preconizează că partidele de extremă-dreapta vor obține victorii semnificative la votul parlamentar de duminică.
Publicația britanică mai notează că alegerile au loc la o săptămână după ce Călin Georgescu, un independent de extremă dreapta, favorabil Moscovei, care fusese cotat anterior cu abia 5%, s-a clasat pe primul loc în primul tur al scrutinului prezidențial, un rezultat care a bulversat politica românească.
Succesul neașteptat al lui Georgescu, după o campanie despre care acesta a declarat că nu a beneficiat de finanțare și care s-a bazat în mare măsură pe videoclipuri virale TikTok care ar fi fost stimulate de o activitate de tip bot, a declanșat proteste nocturne și a trezit suspiciuni de interferență externă.
Instanța supremă din România a ordonat renumărarea voturilor, iar luni urmează să își anunțe decizia cu privire la o cerere de anulare a votului depusă de un candidat învins din cauza unor acuzații de activitate electorală ilegală în numele candidatului clasat pe locul al doilea, Elena Lasconi. În situația actuală, Georgescu ar trebui să se confrunte cu Lasconi într-un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie, dar, în funcție de decizia instanței, ambele voturi prezidențiale ar putea fi amânate până la sfârșitul acestei luni, sporind incertitudinea politică, arată The Guardian.
Ambele alegeri sunt considerate esențiale pentru direcția viitoare a României, până acum un aliat de încredere al UE și al NATO, important din punct de vedere strategic pentru sprijinul occidental acordat Ucrainei, care a evitat în mare măsură naționalismul de la ieșirea din comunism în 1989.
The Guardian îl citează pe politologul Cristian Pîrvulescu: „Oamenii care au votat cu seninătate pentru Georgescu nu realizează că vorbim în esență despre o schimbare totală de traiectorie”.
Pe fondul furiei generalizate a alegătorilor cu privire la costul vieții și a unei lungi moșteniri de corupție politică, analiștii citați de The Guardian că partidele de extremă dreapta, cum ar fi AUR, sunt susceptibile de a beneficia cel mai mult de turbulențe, care au pătat și mai mult încrederea publică în instituțiile statului.
Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai: „Beneficiarii neți … sunt Georgescu și tabăra anti-sistem, care primește acum muniție suplimentară: iată cum funcționează instituțiile statului, cât de discreționare sunt”.
„Ceea ce se întâmplă acum nu pare foarte democratic”, a declarat Gina Visan, o asistentă medicală în vârstă de 40 de ani, pentru Agenția France Presse. „Ar trebui să ne respecte votul. Suntem dezamăgiți, dar suntem obișnuiți cu acest tip de comportament.”
Mulți observatori cred că peisajul politic al țării este pe cale să se schimbe brusc spre dreapta anti-sistem.
România are cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie din UE, cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar și cel mai mare deficit bugetar, notează publicația britanică.
„Impactul surprizei alegerilor prezidențiale va fi semnificativ – ne vom trezi într-o nouă realitate politică”, a declarat Cristian Andrei, analist politic. „Votanții lui Georgescu vor vorbi din nou și vor remodela modul în care privim spectrul politic al României.”
Urmărește-ne pe Google News
