Alegeri prezidențiale, turul al doilea: Prezența la vot – 64,72%, una record, față de 53,21% în primul tur

Cele aproape 19.000 de secţii de votare organizate în ţară s-au deschis duminică, la ora 7:00, aproape 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi la urne să îşi aleagă preşedintele dintre cei doi candidaţi ajunşi în cursa finală. Datele privind prezența la vot sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.

ACTUALIZARE Prezența la vot este una record, de 64,72% la ora 21.00, față de 53,21% în primul tur

ACTUALIZARE Prezența la vot a depășit-o pe cea de la turul al doilea din 2014 – 64,10%

ACTUALIZARE Prezența la vot este de 62,74% la ora 20.00, față de 50,68% în primul tur

ACTUALIZARE Prezența la vot a trecut de 60%, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 2014, de la finala Klaus Iohannis – Victor Ponta

ACTUALIZARE Prezența este de 55,57% la ora 18.00, au votat peste 10 milioane de alegători

ACTUALIZARE Prezența la vot este de 55,57% la ora 18.00, față de 43,44% în primul tur

ACTUALIZARE Alegeri prezidențiale, turul al II-lea. Prezența la vot este de 51,39% la ora 17.00, față de 39,58% în primul tur

ACTUALIZARE Prezența la vot a trecut de 50% la ora 16.42.

ACTUALIZARE Prezența la vot este de 47,09% la ora 16.00, față de 35,92% în primul tur

ACTUALIZARE Prezența la vot este de 42,51% la ora 15.00, față de 32,40% în primul tur.

ACTUALIZARE Până la ora 14.00, votaseră 6.888.859 de români, adică 38,12% din numărul total al alegătorilor, față de 28,65% câți erau în primul tur, la aceeași oră.

ACTUALIZARE La ora 13.00, în secțiile de votare din țară, votaseră 26,27% dintre cetățenii cu drept de vot, adică aproximativ 4.725.180 de alegători, potrivit datelor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă.

Prezenţa luând în calcul și votul din străinătate este 31,84%.

În țară, în mediul urban au votat 2.777.720 de alegători, iar în cel rural 1.963.104 de alegători.

Peste 28,72 % dintre cetățenii cu drept de vot din București s-au mobilizat să vină la urne pănă la ora 10.00

Prezența la vot pe județe la ora 13.00:

Numărul de români care au votat în diaspora, duminică, la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a depăşit un milion, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În străinătate au votat 1.001.429 cetăţeni români, dintre care 3.139 prin corespondenţă.

Astfel, prezenţa la urne în străinătate în turul doi al alegerilor prezidenţiale a depăşit duminică, la ora 13:00, prezenţa totală de la primul tur din 4 mai, când, până la închiderea urnelor, votaseră 973.129 cetăţeni români.

Cei mai mulţi alegători români au votat la al doilea tur de scrutin în Italia – 179.661, Germania – 156.710, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – 153.087, Spania – 113.934, Republica Moldova – 112.586, Franţa – 51.936. În SUA au votat 18.392 alegători şi în Canada – 12.140.

ACTUALIZARE La ora 12.00, în secțiile de votare din țară, votaseră 20,61% dintre cetățenii cu drept de vot, adică aproximativ 3.707.635 de alegători, potrivit datelor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă.

Prezenţa luând în calcul și votul din străinătate este 25,50%.

În țară, în mediul urban au votat 2.175.668 de alegători, iar în cel rural 1.549.917 de alegători.

Peste 22,26 % dintre cetățenii cu drept de vot din București s-au mobilizat să vină la urne pănă la ora 10.00

Prezența la vot pe județe la ora 12.00:

La primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa a fost duminică, 4 mai, la ora 12:00, de 19,54%.

ACTUALIZARE La ora 11.00, în secțiile de votare din țară, votaseră 14,59% dintre cetățenii cu drept de vot, adică aproximativ 2.641.230 de alegători, potrivit datelor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă.

Prezenţa luând în calcul și votul din străinătate este 19,18%.

În țară, în mediul urban au votat 1.524.579 de alegători, iar în cel rural 1.116.652 de alegători.

Peste 15,56 % dintre cetățenii cu drept de vot din București s-au mobilizat să vină la urne pănă la ora 10.00

Prezența la vot pe județe la ora 11.00:

ACTUALIZARE La ora 10.00, în secțiile de votare din țară, votaseră 9,01% dintre cetățenii cu drept de vot, adică aproximativ 1.621.124 de alegători, potrivit datelor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă.

Prezenţa luând în calcul și votul din străinătate este 13,33%.

În țară, în mediul urban au votat 924.453 de alegători, iar în cel rural 696.671 de alegători.

Peste 10% dintre cetățenii cu drept de vot din București s-au mobilizat să vină la urne pănă la ora 10.00

Prezența la vot pe județe la ora 10.00:

CITEȘTE ȘI: Kelemen Hunor: Am votat pentru opţiunea cea mai bună pentru România

Soldații români care se află în Poligonul de la Smârdan, unde zilele acestea au loc exerciții militare de amploare, au venit în mod organizat la secția de votare organizată în comuna Smârdan, județul Galați.

CITEȘTE ȘI: Nicuşor Dan: Am votat pentru o direcție europeană și pentru o colaborare bună partenerii europeni

ACTUALIZARE Până la ora 9:00 au votat, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, 1.672.308 de alegători, reprezentând 9,30% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În mediul urban au votat 1.275.925 de alegători, iar în mediul rural 396.383 de alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 641 de alegători.

Din cei 1.672.308 de alegători care au votat până la ora 9:00, 915.430 au votat în ţară şi anume 5,09%, iar 756.878 au votat în străinătate, respectiv 753.739 pe liste suplimentare şi 3.139 prin corespondenţă. Votul în diaspora se desfăşoară începând de vineri (ora locală 7:00) şi se încheie duminică la ora 21:00 (ora României).

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Ilfov – 7,57%;
• Călăraşi – 6,52%;
• Tulcea – 6,58%;
• Constanţa – 6,49%;
• Giurgiu – 6,47%.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Bistriţa-Năsăud – 3,28%;
• Maramureş – 3,48%;
• Satu Mare – 3,50%;
• Vaslui – 3,57%;
• Sălaj – 3,67%.

În Bucureşti, prezenţa la vot este de 5,49%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:

• Sector 1 – 6,29%;
• Sector 2 – 5,80%;
• Sector 3 – 4,57%;
• Sector 4 – 5,59%;
• Sector 5 – 5,21%;
• Sector 6 – 6,05%.

La primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa a fost, la ora 9:00, de 6,47%.

CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan: Decizia la vot va avea efecte asupra vieţilor copiilor şi nepoţilor noştri

CITEȘTE ȘI: Cătălin Predoiu: Am votat pentru o Preşedinţie care să consolideze şi să dezvolte rolul României în lume

CITEȘTE ȘI: George Simion a venit duminică dimineață cu Călin Georgescu la vot. Cei doi au vrut să facă declarații în interiorul secției, dar un jandarm le-a cerut să iasă afară pentru declarații

ACTUALIZARE La ora 8.00, în secțiile de votare din țară, votaseră 2,44 % dintre cetățenii cu drept de vot, adică aproximativ 430.000 de alegători, potrivit datelor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă.

Prezenţa luând în calcul și votul din străinătate este 6,33%.

Prezența la vot pe județe la ora 8.00:

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Ilfov – 3,32%;
• Călăraşi şi Giurgiu – 2,86%;
• Tulcea – 2,70%;
• Teleorman şi Olt – 2,61%;

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Bistriţa-Năsăud – 1,32%;
• Maramureş – 1,48%;
• Satu Mare – 1,52%;
• Sălaj – 1,65%;
• Harghita – 1,67%.

În Bucureşti, prezenţa la vot este de 2,49%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:

• Sector 1 – 2,83%;
• Sector 2 – 2,65%;
• Sector 3 – 2,08%;
• Sector 4 – 2,54%;
• Sector 5 – 2,35%;
• Sector 6 – 2,76%.

Pe teritoriul ţării sunt organizate 18.979 de secţii de votare, potrivit Autorităţii Electorale Permanente.

În Capitală vor fi deschise 1.289 de secţii. Românii cu drept de vot din diaspora vor vota în 965 de secţii.

Potrivit BEC, operaţiunile electorale în al doilea tur de scrutin se desfăşoară în aceleaşi secţii de votare organizate pentru primul tur. În situaţii temeinic justificate, sediile secţiilor de votare utilizate la al doilea tur pentru alegerea preşedintelui României pot fi diferite faţă de cele folosite la primul tur, cu condiţia asigurării accesibilităţii şi publicităţii acestora cu cel puţin trei zile înaintea zilei votării. Dacă schimbarea sediului secţiei de votare intervine cu mai puţin de trei zile înaintea zilei votării, publicitatea este asigurată de îndată.

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

CITEȘTE ȘI: Alegeri prezidențiale. Este a treia zi a votului în diaspora. Secţiile se închid la ora 21:00, ora României

La alegerile din 18 mai, alegătorul îşi poate exprima dreptul constituţional la una dintre următoarele secţii de votare:

• în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al municipiului Bucureşti decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar îşi poate exercita dreptul de a alege la orice secţie de votare aflată în alt judeţ;
• în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;
• în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate;
• în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al unei secţii de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia unde îşi desfăşoară activitatea;
• în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie care îi asigură accesul la urne.

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, şi anume: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Biroul Electoral Central a venit cu precizări în cazul alegătorilor care deţin cărţi electronice de identitate de pe care a fost eliminată menţiunea referitoare la adresa de domiciliu, fiind vizaţi cetăţenii care vor fi trecuţi în lista electorală suplimentară.

Prin art. II pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români a fost eliminată de pe cărţile electronice de identitate în format tipărit menţiunea referitoare la adresa de domiciliu.

”Astfel, în cazul persoanelor care îşi vor exercita dreptul de vot în baza unei asemenea cărţi electronice de identitate la o secţie de votare unde sunt înscrişi în lista electorală suplimentară, membrii biroului electoral al secţiei de votare se află în imposibilitatea de a completa cu informaţii probate de un înscris oficial rubrica destinată domiciliului alegătorului din respectiva listă electorală. În aceste situaţii, în vederea identificării corecte a adresei de domiciliu a alegătorului, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să apeleze Centrul de suport tehnic asigurat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, de unde va fi redirecţionat către Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, care îi va comunica informaţiile privind domiciliul alegătorului necesare corectei completări a listei electorale suplimentare”, precizează BEC.

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7:00 – 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23:59.

Când vin la vot, alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale acestora în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

SIMPV semnalează dacă:

• persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
• persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
• alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia respectivă;
• alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
• alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
• alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
• alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele unuia dintre cei doi candidaţi pentru care optează. Cel care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.

Totodată, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, denumit alegător netransportabil, poate depune cerere pentru a vota prin intermediul urnei speciale.

În cursa finală pentru Cotroceni au rămas doi candidaţi din cei 11 înscrişi în competiţia electorală – George Simion (AUR) şi Nicuşor Dan (independent).

George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.862.761 voturi (40,96%) la primul tur de scrutin din 4 mai, fiind urmat de candidatul independent Nicuşor Dan, cu 1.979.767 voturi (20,99%), potrivit rezultatelor finale anunţate de Biroul Electoral Central.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne la primul tur de scrutin a fost de 9.571.899, reprezentând 53,19% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.