Exit poll – Alegeri legislative în Germania: Blocul CDU/CSU – 29%, AfD – 19,5%
23 februarie 2025, 07:19 (actualizat 23 februarie 2025, 20:39)
Creștin democrații lui Friedrich Merz obțin cele mai multe voturi la alegerile anticipate desfășurate duminică în Germania. Ar fi câştigat 29 la sută din opţiuni. Pe locul doi, cu circa 19 procente se plasează însă Alternativa pentru Germania, AfD, partid considerat la dreapta extremă. Social-democrații cancelarului Olaf Scholz sunt în scădere drastică, pe locul 3 cu 16 procente, dar cu şanse mari să intre în viitoarea coaliţie de guvernare. Prezența la urne a fost deosebit de mare: peste 52 la sută, comparativ cu 36 de procente, la alegerile precedente.
ACTUALIZARE 19.10 Conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată şi „aripa” sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU) au primit între 28,5% şi 29% conform sondajelor difuzate de televiziunile publice ARD şi ZDF, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut 19,5% până la 20%, un rezultat fără precedent pentru un partid de extremă dreapta la un scrutin federal din perioada postbelică.
Alice Weidel, lidera formațiunii Alternativa pentru Germania, le-a mulțumit susținătorilor săi, veniți la sediul de campanie pentru a sărbători rezultatul.
AfD și-a dublat scorul comparativ cu precedentul scrutin și va avea 142 din cele 630 de locuri din viitorul Bundestag. Deși a luat locul al doilea, AfD nu are șanse să ajungă în preajma guvernării. Atât creștin-democrații, cât și social-democrații, precum și restul partidelor tradiționale, au promis un așa-numit cordon sanitar. Nu vor colabora cu AfD în nicio formulă, pentru că, spun liderii partidelor consacrate, nu vor să normalizeze o asemenea formațiune pe scena politică germană.
Se așteaptă ca Partidul Social Democrat, aflat la putere, să se claseze pe locul al treilea, cu aproximativ 16%. Atât partidul liberal FDP, cât și Alianța Sahra Wagenknecht sunt foarte aproape de pragul electoral de 5%.
Partidul Social Democrat, unul din cele mai vechi partide din Germania, înființat în 1863, a obținut cel mai slab rezultat din istorie, fiind pentru prima oară când nu se clasează pe locurile 1 sau 2 la alegerile federale.
Friedrich Merz, care are toate şansele să-l înlocuiască pe social-democratul Olaf Scholz în funcţia de cancelar, a exclus orice alianţă guvernamentală cu AfD, aminteşte AFP.
ACTUALIZARE ORA 18.00
Prezența la vot la ora 14:00, deci de la jumătatea zilei de vot, era de 52% pe teritoriul întregii Germanii. Este o prezență semnificativ mai mare decât la alegerile precedente din 2021, când prezența a fost 36,5% la nivelul aceleași ore, 14:00. În medie, din anii 90 până până în prezent, datele arată o prezență în jur de 45-47% la jumătatea zilei deci astăzi prezența este semnificativ mare. Comentatorii preconizează deci o prezență foarte bună la finalul zilei de vot, fapt care nu ar fi neapărat o surpriză pentru că prezențele la alegeri în Germania în general sunt peste 70 de procente.
Este greu de estimat unde au mers voturile mobilizate în plus pentru că, cu câteva zile înainte de data de astăzi a alegerilorm sondajele arătau un procent foarte mare de nehotărâți, între 20 și 27%.
CITEȘTE ȘI: Alegeri cruciale în Germania. Economia, migraţia şi securitatea, teme principale ale campaniei electorale
Analiza Reuters despre contextul alegerilor
Blocul CDU/CSU al lui Merz a condus în mod constant sondajele de opinie, dar este puțin probabil să obțină o majoritate, având în vedere peisajul politic fragmentat al Germaniei. Alianța va fi astfel forțată să caute parteneri de coaliție.
Se așteaptă ca negocierile să fie dificile, după o campanie care a scos la iveală diviziuni puternice cu privire la migrație și la modul de abordare a AfD, într-o țară în care politica de extremă dreapta poartă un stigmat deosebit de puternic din cauza trecutului nazist.
Acest lucru l-ar putea lăsa pe nepopularul cancelar Olaf Scholz într-un rol de interimat timp de luni de zile, întârziind politicile necesare urgent pentru relansarea celei mai mari economii europene, după doi ani consecutivi de contracție și în timp ce companiile se luptă cu rivalii globali.
De asemenea, ar crea un vid de leadership în inima Europei, chiar dacă aceasta se confruntă cu o serie de provocări. Sunt incluse aici amenințările președintelui american Donald Trump cu un război comercial și încercările de a accelera un acord de încetare a focului pentru Ucraina fără implicarea Europei.
Germania, care are o economie orientată spre export și care s-a bazat mult timp pe SUA pentru securitatea sa, este în mod deosebit vulnerabilă.
Germanii sunt mai pesimiști cu privire la nivelul lor de trai acum mai mult decât oricând de la criza financiară din 2008. Procentul celor care spun că situația lor se îmbunătățește a scăzut brusc de la 42% în 2023 la 27% în 2024, potrivit institutului de sondare Gallup.
Atitudinile față de migrație s-au înăsprit, de asemenea, într-o schimbare profundă a opiniei publice germane de la cultura „Refugiații sunt bineveniți”, din timpul crizei din Europa, în 2015.
Proporție mare a indecișilor
Milioane de germani sunt încă indecişi înaintea scrutinului de astăzi, pentru desemnarea membrilor parlamentului federal. Europa este cu ochii pe AfD, partidul de extremă dreapta.
Candidaţii şi echipele de campanie ale partidelor au sperat să îi poată convinge pe ultima sută de metri pe alegătorii nehotărâţi.
Un sondaj realizat de institutul Forsa indică faptul că 22% din alegătorii germani deocamdată nu s-au hotărât pentru ce partid să voteze, în timp ce într-un sondaj YouGov, proporţia este de 20%.
Toate creditează însă cu prima şansă blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată şi aliatul său bavarez tradiţional, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
De altfel, unii lideri străini au început deja să-l trateze pe Friedrich Merz, liderul CDU, drept un ”cancelar în aşteptare”, comentează presa internațională.
Urmărește-ne pe Google News
