A murit actorul Alexandru Arșinel. Vasile Muraru: „Era vesel, dăruit pentru teatru, un om de acțiune. Iubirile sale – teatrul, familia și teatrul”

Actorul Alexandru Arşinel fusese internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti pe 15 septembrie, pentru tratarea unor răni de piele cauzate de repausul prelungit la pat. Medicii au informat atunci că, având în vedere istoricul pacientului şi „pentru a-l avea sub o supraveghere mai atentă”, au decis transferarea sa în secţia de ATI. Actorul mai fusese internat şi în luna august, la Institutul Clinic Fundeni.

Conducerea Spitalului Universitar de Urgență București a transmis joi seară condoleanțe familiei îndurerate.

Născut pe 4 iunie 1939, la Dolhasca, Suceava, Alexandru Arșinel a scris istorie teatrală și cinematografică.

A fost încurajat de mama lui să meargă la Facultatea de Teatru din București.

În 1960 a fost ales să prezinte un spectacol televizat, în regia lui Valeriu Lazarov. Așa a pășit pentru prima dată în sediul TVR din strada Molière.

Peste 40 de ani a fost partener de scenă cu îndrăgita Stela Popescu. „Ei doi au fost o instituție”, a declarat la TVR actorul Vasile Muraru.

Cei doi au făcut istorie nu numai în teatrul de revistă și pe marele ecran, ci și în televiziune.

„Era vesel, dăruit pentru teatru, un om de acțiune”, a declarat pentru Știrile TVR actorul Vasile Muraru.

„Teatrul, familia și teatrul” – acestea au fost marile iubiri ale lui Alexandru Arșinel, spune Vasile Muraru.

Iuliana Marciuc, realizator TVR: „Atunci când teatrul Tănase a organizat acele gale, iar eu am prezentat, am cunoscut și mai bine cum era, minuțiozitatea cu care își pregătea fiecare intrare, seriozitatea cu care aborda fiecare întâlnire cu publicul, a căutat singur în arhivele personale, ne-a ajutat să ne uităm și în Arhiva TVR-ului, Slavă Domnului, această enormă bogăție pe care TVR-ul o are, și își alegea exact fiecare scheci cu care voia să apară.”

„Arșinel așa era. Era bucurie, era comedie”, rememorează actorul Silviu Biriș.

„Era profunzime, e un mare, un mare sensibil, un om generos. (…) Acuma nu poți să-i mulțumești pe toți. Bineînțeles, cel mai mult iubea să-i facă pe oameni să fie veseli. Și prin natura meseriei, de fiecare dată găsea o glumă”, își amintește Silviu Biriș.