A înflorit papucul-doamnei, în Harghita, cu o întârziere de câteva săptămâni

Papucul-doamnei, una dintre cele mai rare şi mai spectaculoase orhidee sălbatice din Europa, a înflorit în Harghita cu o întârziere de câteva săptămâni, planta putând fi admirată de iubitorii de natură în mai multe zone din judeţ.

Potrivit informaţiilor furnizate Agerpres de biologul Demeter László, de la Direcţia Judeţeană de Mediu Harghita, specia este prezentă în mai multe masive montane, în special în Munţii Ciucului, Munţii Hăşmaş şi Munţii Giurgeului, unde creşte în păduri luminoase, la marginea acestora sau în poieni cu soluri bogate în calcar.

Numele popular, papucul-doamnei, face trimitere la forma florii şi are rădăcini vechi în tradiţiile europene, fiind asociat în diferite culturi fie cu Fecioara Maria, fie cu zeiţele Venus şi Afrodita, a mai arătat Demeter László.

“Denumirea ei ştiinţifică, Cypripedium calceolus, provine din greaca veche şi latină. ‘Kypris’ este unul dintre numele zeiţei Afrodita, numită astfel după insula Cipru, ‘pedilon’ înseamnă sandală sau papuc, iar ‘calceolus’ înseamnă ‘pantof mic’. Astfel, numele complet poate fi tradus aproximativ ca ‘micul papuc al Afroditei’, o referire la forma caracteristică a florii”, a explicat specialistul.

Acesta a mai spus că papucul-doamnei este cea mai mare orhidee spontană din flora României, care poate trăi zeci de ani în acelaşi loc.

Dezvoltarea sa este, însă, lentă, iar apariţia unei plante mature capabile să înflorească poate dura foarte mult timp.

Biologia speciei este la fel de fascinantă precum aspectul său, floarea funcţionând ca o capcană pentru insectele polenizatoare, a mai arătat Demeter László.

“Atrase de culoare şi de aspectul florii, insecte mici pătrund în ‘papuc’, însă pereţii interiori sunt alunecoşi şi nu le permit să iasă pe unde au intrat. Singura cale de scăpare este prin două deschideri înguste situate în partea superioară a florii. În drumul lor spre ieşire, insectele sunt obligate să treacă pe lângă antere şi stigmat, realizând astfel polenizarea”, a spus biologul.

O altă particularitate surprinzătoare este legată de seminţe. Acestea sunt extrem de mici, asemănătoare unor particule de praf, şi nu conţin suficiente rezerve nutritive pentru a germina singure.

“Pentru a se dezvolta, ele trebuie să intre în contact cu anumite ciuperci microscopice din sol, formând o relaţie de simbioză. Ciuperca furnizează substanţele nutritive necesare dezvoltării embrionului, iar fără această asociere seminţele nu pot da naştere unor plante noi”, a mai precizat Demeter László.

Conform acestuia, papucul-doamnei este o specie strict protejată la nivel european şi naţional, iar culegerea, dezrădăcinarea, distrugerea sau comercializarea exemplarelor din flora spontană sunt interzise.

Protecţia este justificată de raritatea speciei, de cerinţele sale ecologice foarte stricte şi de sensibilitatea sa la modificările habitatului, menţionează specialistul.

De asemenea, schimbările climatice reprezintă o ameninţare suplimentară pentru această planta spectaculoasă.

“Specia este adaptată la condiţii răcoroase şi relativ umede, caracteristice pădurilor montane bine conservate. Creşterea temperaturilor, secetele mai frecvente şi modificarea regimului precipitaţiilor pot afecta atât plantele mature, cât şi ciupercile micorizice de care depind seminţele. Chiar şi schimbări aparent minore ale microclimatului pot reduce succesul reproducerii şi supravieţuirea populaţiilor pe termen lung”, a subliniat specialistul Direcţiei Judeţene de Mediu Harghita.

Cei care au norocul să se întâlnească cu această floare rară sunt rugaţi să se bucure de privilegiu, să o admire şi să o lase în locul unde a crescut, contribuind la protejarea ei.

“Dacă aveţi norocul să întâlniţi papucul-doamnei în pădurile Harghitei sau în alte zone din Carpaţi, bucuraţi-vă de acest privilegiu. Fotografiaţi floarea, observaţi-i frumuseţea şi lăsaţi-o acolo unde a crescut. O plantă smulsă din natură are şanse foarte mici de supravieţuire, iar pierderea unui singur exemplar poate afecta o populaţie care s-a format în decursul mai multor decenii. Cea mai bună modalitate de a proteja această orhidee extraordinară este să o admirăm în habitatul său natural şi să contribuim la conservarea locurilor în care încă mai supravieţuieşte”, a conchis Demeter László.

Unul dintre locurile din Harghita care adăposteşte una dintre cele mai importante populaţii de papucul-doamnei este Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.

Directorul parcului, Hegyi Barna, a declarat, pentru Agerpres, că într-o zonă relativ restrânsă din parc cresc aproximativ 300 de exemplare grupate, o concentraţie considerată deosebit de valoroasă pentru conservarea speciei.

Şi acesta a atras atenţia că planta are cerinţe foarte stricte de habitat, dezvoltându-se în simbioză cu anumite ciuperci şi microorganisme din sol. Din acest motiv, papucul-doamnei nu poate fi transplantată cu succes în grădini sau în alte locuri, chiar dacă este mutată cu tot cu rădăcini.

De altfel, într-o postare pe pagina de Facebook, el a mulţumit localnicilor care ştiu unde se află plantele şi le supraveghează, pentru ca nimeni cu intenţii rele să nu se apropie de ele.

“Atât eu, cât şi colegii mei efectuăm cu plăcere monitorizarea, le numărăm şi verificăm dacă există vreun pericol care să ameninţe aceste flori frumoase. Prin această cale, mulţumesc tuturor celor care ştiu unde se află şi au grijă de ele, în special localnicilor care le supraveghează în mod regulat, pentru ca nimeni cu intenţii rele să nu se apropie de aceste flori splendide”, se arată în postarea menţionată.