Washington Post: Trump pregătește un atac asupra unei țări aflate în ”centrul terorismului mondial”

Administrația Trump ia în considerare o acțiune militară în Mali, țară din Africa de Vest, pentru a lovi o grupare afiliată Al-Qaeda, cunoscută sub numele de JNIM, au declarat oficiali americani actuali și foști, familiarizați cu deliberările, citați de ziarul Washington Post.

Ar fi a opta țară atacată, la ordinul lui Trump

Dacă va fi aprobată, aceasta ar adăuga o a opta națiune pe lista țărilor în care președintele Donald Trump a ordonat atacuri de la începutul celui de-al doilea mandat al său – un capitol al președinției sale despre care a afirmat inițial că va fi dedicat încetării conflictelor globale și redirecționării resurselor SUA către cetățenii americani, adaugă sursa citată.

Există însă dezacorduri în rândul înalților oficiali americani cu privire la oportunitatea de a trece la atacarea grupării militante.

Un susținător fervent al folosirii forței este Sebastian Gorka, directorul principal pentru combaterea terorismului din cadrul Consiliului Național de Securitate, au declarat oficialii actuali și foști, care, la fel ca și alții, au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre planificarea militară.

Gorka, alături de Trump, în Biroul Oval de la Casa Albă. Sursa: X

Jama’a Nusrat ul-Islam wa al-Muslimin (JNIM), cea mai bine înarmată grupare din zonă

Gruparea militantă, a cărei denumire completă este Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, și-a stabilit un bastion în Mali și a lansat tot mai multe atacuri în țările de coastă din Africa de Vest, impunându-se ca fiind cea mai bine înarmată grupare militantă din regiune și printre cele mai puternice din lume.

Un purtător de cuvânt al guvernului din Mali nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Nici Gorka nu a răspuns solicitărilor The Washington Post, de comentarii.

Pentagonul a refuzat de asemenea să comenteze.

Oficial de la Casa Albă:  terorismul din Sahel reprezintă o „problemă multinațională”

Când Casa Albă a fost solicitată să comenteze, un oficial al administrației nu a dorit să dezvăluie dacă președintele intenționa să demareze lovituri militare, dar a afirmat că Statele Unite au îndemnat guvernele din Africa de Nord și de Vest „să achiziționeze echipamente și servicii americane pentru a-și susține eforturile de război împotriva teroriștilor”.

Oficialul a afirmat că terorismul din Sahel, vasta regiune semiaridă situată la sud de Sahara, reprezintă o „problemă multinațională”.

Mali, Burkina Faso și Niger au format o alianță anti-Occident și au cerut ajutor la Moscova

„Îndemnăm partenerii regionali și aliații NATO să sprijine Alianța Statelor din Sahel în lupta lor împotriva JNIM și ISIS”, a adăugat oficialul, referindu-se și la Statul Islamic, care a câștigat notorietate în Orientul Mijlociu înainte de a-și înființa filiale în întreaga Africă.

Alianța Statelor din Sahel este formată din Mali, Burkina Faso și Niger – toate națiuni din Africa de Vest în careliderii militari au înlăturat în ultimii ani, prin lovituri de stat, guverne alese democratic, au întrerupt în mare măsură legăturile cu Occidentul și au apelat la Rusia pentru ajutor în materie de securitate.

Însă oficialul administrației nu a aruncat vina asupra acelor guverne, ci asupra partenerilor lor ruși, afirmând că Moscova „s-a dovedit a fi un partener ineficient în materie de securitate pentru Mali”.

„Sperăm ca alte națiuni africane să ia notă de performanța dezastruoasă a Rusiei în combaterea terorismului”, a declarat oficialul.

Mali a organizat lovituri de stat împotriva unor guverne democratice, cu sprijinul mercenarilor ruși

Faptul că administrația Trump ia în considerare opțiuni militare în această țară nu a fost raportat până acum.

Mali, o țară fără ieșire la mare cu o populație de aproape 25 de milioane de locuitori, a fost afectată în ultimii ani de violențele grupărilor militante islamiste — precum și de propria juntă militară din Mali și de mercenarii ruși pe care aceasta i-a angajat pentru a controla situația, menționează Washington Post.

”Grupările militante, în special JNIM, au devenit din ce în ce mai puternice, transformând Mali și țările vecine din Sahel în centrul mondial al terorismului”, scrie publicația americană.

L-au ucis cu atac sinucigaș pe ministrul Apărării

Anul trecut, militanții afiliați la Al-Qaeda au organizat un blocaj al aprovizionării cu combustibil care a paralizat o mare parte a țării.

În această primăvară, aceștia au lansat atacuri coordonate la nivel național, care au inclus militanți care cutreierau străzile din Bamako, capitala țării; capturarea unui oraș strategic din nord de la armata maliană și de la ruși; precum și uciderea ministrului apărării al țării, într-un atac sinucigaș.

L-au răpit pe misionarul american Kevin Rideout

Între timp, IS Sahel — o filială a Statului Islamic și rivală a JNIM — și-a consolidat puterea în apropierea frontierei Maliului cu Nigerul, unde, anul trecut, militanții săi l-au răpit pe misionarul american Kevin Rideout, despre care se crede că este ținut acum în Mali.

Teroriștii au angajat mercenari ruși, prin grupările Wagner și Africa Corps

Pentru a combate violența, guvernul militar din Mali a angajat mercenari ruși, inițial prin intermediul Grupului Wagner, iar acum prin Africa Corps, care are legături mai strânse cu Ministerul Apărării din Rusia.

Rușii au fost acuzați de o serie de atrocități, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului și reportajelor anterioare ale ziarului „The Washington Post”.

Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns la solicitarea de comentarii.

Atrocități comise de mercenarii ruși, sute de civili masacrați

Héni Nsaibia, analist principal pentru Africa de Vest în cadrul proiectului „Armed Conflict Location & Event Data” (ACLED), a declarat că armata din Mali și susținătorii săi ruși sunt responsabili de uciderea a sute de civili mai mult decât JNIM și IS Sahel la un loc.

Anul trecut, armata maliană și partenerii săi ruși au fost responsabili de moartea a 925 de civili, potrivit ACLED, comparativ cu 232 de victime cauzate de militanții islamiști.

„Este extrem de problematic faptul că un guvern precum cel al Statelor Unite sau orice alt partener occidental ar oferi sprijin acestor regimuri a căror legitimitate rămâne contestată și care sunt incredibil de fragile și represive”, a afirmat el, referindu-se la Mali, Burkina Faso și Niger.

Armata din Mali a fost ignorată de administrația Biden

Totuși, anul trecut, în cadrul eforturilor administrației Trump de a relua relațiile cu Mali, Statele Unite au intensificat schimbul de informații cu guvernul din Mali, au declarat la momentul respectiv oficiali americani.

Informațiile au fost utilizate în atacurile militare ale armatei maliene, care fusese în mare măsură ignorată de administrația Biden din cauza refuzului său de a stabili un calendar pentru revenirea la alegeri democratice și a colaborării sale cu rușii.

Lista țărilor unde Trump a ordonat atacuri

O acțiune militară a SUA împotriva JNIM ar adăuga Mali pe lista țărilor în care Trump a ordonat atacuri: Yemen, Somalia, Siria, Iran, Irak, Nigeria și Venezuela.

Administrația a desfășurat, de asemenea, o campanie militară controversată împotriva unor presupuși traficanți de droguri din Caraibe și din estul Pacificului, care s-a soldat cu zeci de morți.

„Alegerea soluției militare încă o dată nu va rezolva problema”

Wassim Nasr, specialist în regiunea Sahel și cercetător principal la Centrul Soufan, a afirmat că Statele Unite ar putea fi de cel mai mare ajutor dacă s-ar implica, în schimb, în „rezolvarea conflictului”, obligând guvernul de juntă din Mali să poarte discuții cu JNIM – care nu s-a concentrat pe obiective globale, ci pe aplicarea legilor islamice în administrația locală – precum și cu alți oponenți politici pe care junta i-a redus în mare măsură la tăcere.

„Alegerea soluției militare încă o dată nu va rezolva problema”, a spus Nasr.

„Francezii au încercat asta timp de 10 ani. Rușii încearcă de cinci ani. Situația nu a făcut decât să se înrăutățească tot mai mult.”, adaugă Nasr.

Franța a acționat prin Operațiunea Barkhane

Franța și-a lansat intervenția militară în Sahel în 2013, la cererea guvernului din Mali de atunci.

Forțele franceze au înăbușit insurgența din Mali și au restabilit o oarecare ordine.

Această misiune inițială a fost urmată de o a doua, Operațiunea Barkhane, care a eliminat lideri militanți proeminenți, dar, în cele din urmă, nu a reușit să oprească răspândirea diverselor grupuri armate.

Furia Franței – ”alimentată de greșelile sale neocoloniale și de dezinformarea rusă”

”Furia împotriva Franței — alimentată de greșelile sale neocoloniale și de dezinformarea rusă — a crescut de-a lungul anilor, contribuind la declanșarea unor lovituri de stat în Mali în 2020 și 2021, precum și în țările vecine Burkina Faso și Niger. Președintele Emmanuel Macron a retras ulterior forțele franceze”, scrie The Post.

Nasr a adăugat că, dacă atacurile SUA slăbesc JNIM, acestea ar putea, dimpotrivă, să ajute gruparea IS Sahel, a cărui expansiune a fost limitată de gruparea rivală afiliată Al-Qaeda.

”Nu dorim ca jihadiști precum ISIS și al-Qaeda să prindă rădăcini acolo”

Peter Pham, un fost oficial al administrației Trump, s-a arătat mai puțin pesimist în privința utilizării forței militare, dar a afirmat că o condiție prealabilă ar trebui să fie restabilirea încrederii cu guvernele din Mali și Niger înainte de demararea eforturilor de cooperare în domeniul securității.

„Deși este posibil să avem interese economice directe sau de altă natură foarte limitate în aceste țări, nu dorim ca jihadiști precum ISIS și al-Qaeda să prindă rădăcini acolo”, a spus Pham.

Gorka a vizat conducerea Centrului Național Antiterorism, după demisia zgomotoasă a lui Joe Kent

Sebastian Gorka a făcut de mult timp din politicile agresive de combatere a terorismului o piatră de temelie a ideologiei sale, scrie ziarul american.

Însă impactul său asupra politicii de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump a fost modest, a declarat un oficial american — un motiv de ușurare pentru criticii săi, care se opun abordării sale intransigente, și o dezamăgire pentru susținătorii săi, adaugă The Post.

În primăvară, Gorka a purtat discuții privind numirea sa în funcția de director al Centrului Național Antiterorism al lui Trump, în urma demisiei lui Joe Kent, care a părăsit administrația, nemulțumit de decizia președintelui de a declanșa războiul în Iran.

Însă aceste discuții nu s-au concretizat într-o nominalizare pentru Gorka.

Gorka, foarte implicat în repatrierea misionarului capturat în Mali

Funcționari actuali și foști ai SUA au declarat că Gorka a fost profund implicat în discuțiile privind modalitatea de a-l repatria pe Rideout, misionarul capturat.

Unul dintre obiectivele cheie ale administrației de anul trecut a fost obținerea drepturilor de „survol” în Mali, a afirmat un fost funcționar citat de ziar, astfel încât oficialii americani să poată zbura cu avioane și să utilizeze alte tehnologii de supraveghere în spațiul aerian din Mali, pentru a-i urmări mai bine mișcările.

Această dorință de a obține drepturile de survol a stat la baza decizie administrației de a ridica sancțiunile impuse unor membri-cheie ai juntei militare din Mali, inclusiv în cazul lui  Sadio Camara, ministrului Apărării, care a fost un susținător cheie al intervenției ruse în Mali și a fost ucis în atacul JNIM din 25 aprilie.

Gorka s-a implicat personal în lichidarea unui cap al A-Qaeda din Algeria

Sebastian Gorka, spun oficiali actuali și foști, s-a implicat, de asemenea, într-un efort de a-l elimina pe Abu Ubaydah Yusuf al-Anabi, un lider al unei filiale a Al-Qaeda cu sediul în Algeriaa cărei influență a scăzut în ultimii ani.

 Deși oficialii americani sperau vara trecută că informațiile serviciilor secrete americanefuseseră utilizate într-un atac malianpentru a-l elimina pe al-Anabi, așa cum a raportat anterior The Post, moartea acestuia nu a fost niciodată confirmată.

Risc de atac asupra cetățenilor americani

Corinne Dufka, expertă independentă în regiunea Sahel, a afirmat că există riscul ca orice atac american să determine JNIM să vizeze SUA sau cetățenii americani din regiune — ceea ce nu a făcut până acum — sau să apropie gruparea de organizația principală Al-Qaeda, față de care a devenit mai autonomă în ultimii ani.

„Dacă SUA ajută autoritățile din Mali să elimine liderii JNIM, acest lucru s-ar putea întoarce împotriva lor”, a spus ea.

„Și ar putea irosi o oportunitate de a deradicaliza și demobiliza una dintre cele mai sofisticate organizații jihadiste din lume.”