Ambasadorul Germaniei la Chișinău face precizări după declarația controversată și spune că mesajul a fost interpretat greșit din cauza traducerii eronate

Ambasadorului Germaniei la Chișinău își clarifică poziţia după ce declarațiile sale despre limba vorbită în Republica Moldova au provocat scandal. ,,Mesajul a fost interpretat greșit din cauza unei traduceri neclare”, spune diplomatul, după ce din mesajul inițial s-a înțeles că limbile vorbite pe cele două maluri ale Prutului ar fi diferite. Între timp, în presa germană au reapărut informații despre controversele care i-au marcat mandatul anterior de ambasador în Georgia.

Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a reacționat printr-o postare pe contul de Facebook al Ambasadei la valul de critici generat de declarațiile sale din interviul acordat pe 9 iulie postului Jurnal TV, susținând că afirmațiile sale au fost interpretate greșit și că traducerea simultană a interviului a conținut erori.

Ambasadorul Germaniei la Chișinău se declară surprins de reacţiile pe care le-au stârnit declarațiile sale despre limba vorbită în Republica Moldova. Diplomatul susţine că intenţia să nu a fost să pună la îndoială identitatea limbii vorbite în Republica Moldova.

Diplomatul explică faptul că a fost întrebat de jurnalistul Vitalie Călugăreanu despre „Planul B”, respectiv despre o eventuală unire dintre Republica Moldova și România, subiect la care a răspuns că decizia „ține exclusiv de Republica Moldova și de România”.

Potrivit ambasadorului, jurnalistul a menționat în întrebarea sa că locuitorii Republicii Moldova ar vorbi aceeași limbă și ar avea aceeași religie ca în România, iar el a răspuns că, deși există oameni care vorbesc aceeași limbă, există și alți cetățeni, unii vorbitori a două limbi, precum și persoane de religii diferite. Knirsch a subliniat, în context, că respectul pentru individ se numără printre valorile fundamentale europene.

Ambasadorul susține că problema a apărut din cauza traducerii simultane: expresia „dar și alți oameni” ar fi fost redată eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar sintagma „există oameni care vorbesc două limbi” ar fi fost tradusă prin „există două limbi”.

„Nu a fost intenția mea să pun sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe”, a scris Knirsch, precizând că, înainte de interviu, s-a întâlnit cu reprezentante ale comunității rome și a vizitat cimitirul evreiesc din Mărculești. El a adăugat că, pe parcursul interviului, a avut ocazia să prezinte sprijinul politic și material acordat de Germania Republicii Moldova, precum și poziția sa față de Rusia.

Diplomatul a precizat că declarația controversată a fost făcută în ultimul minut al unui interviu de lungă durată, astfel că nu a mai avut posibilitatea să o clarifice pe loc, iar relatările și comentariile ulterioare din presă au fost realizate fără ca el să fie consultat sau să i se ofere ocazia de a-și expune punctul de vedere.

„Cu toate acestea, responsabilitatea pentru neliniștea creată îmi revine în totalitate”, a conchis ambasadorul Germaniei la Chișinău.

Reacția ambasadei României

A reacționat la declarațiile diplomatului și Ambasada României la Chișinău. Republica Moldova și România împărtășesc o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute, iar orice relativizare a acestor realități istorice riscă să genereze interpretări care nu servesc dialogului, spune misiunea diplomatică română.

De altfel, Hubert Knirsch a fost surprins în această dimineață la sediul Ambasadei române.

Nu e prima controversă în care este implicat Knirsch

Între timp, publicația germană Bild a scris despre controversele care i-au marcat mandatul de ambasador în Georgia.

Hubert Knirsch a fost perceput de opoziția proeuropeană ca fiind apropiat de partidul Visul Georgian, criticat de opoziție pentru presupusa apropiere de Rusia.

Ministerul german de Externe a respins acuzațiile, susținând că diplomatul și-a exercitat mandatul în mod echidistant și în concordanță cu pozițiile Uniunii Europene