Procurorul general al Ucrainei neagă implicarea Kievului în sabotarea gazoductelor Nord Stream

Procurorul general al Ucrainei a respins joi implicarea Kievului în sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022 şi a propus formarea unei echipe de anchetă comune cu Germania, care suspectează că entităţi statale ucrainene s-au aflat în spatele exploziilor, transmit Reuters şi AFP.

Exploziile, produse la câteva luni după începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, au avariat gazoductul Nord Stream 1, rută esenţială pentru exporturile de gaz ruseşti către Europa, dar şi Nord Stream 2, care la acea dată nu începuse încă să funcţioneze.

Într-un comunicat, Procurorul general de la Kiev a declarat că, pe baza investigaţiei de până acum, nicio probă nu indică faptul că Ucraina, entităţile sale oficiale sau vreunul dintre reprezentanţii ei oficiali nu au fost implicaţi în deflagraţiile din septembrie 2022 din Marea Baltică şi nici nu au emis ordine în numele Kievului în legătură cu acest caz.

”În acelaşi timp, investigaţia privind aceste circumstanţe nu este deocamdată încheiată şi încă sunt strânse şi examinate dovezile necesare”, menţionează comunicatul citat.

În urmă cu o săptămână, Parchetul german a acuzat autorităţile ucrainene că au ordonat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream la puţin timp după invazia rusă din Ucraina, anunţ care intervine în ziua de după inculparea unui prim suspect.

Suspectul, identificat ca Serhii Kuzneţov, „şi alţi militari au elaborat, la cererea autorităţilor ucrainene, un plan vizând distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2”, a precizat Parchetul german, reamintind că aceste conducte submarine au fost sabotate cu explozibil în septembrie 2022.

Acuzatul a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie în Germania. Kuzneţov a declarat că era, la momentul faptelor, comandant în armata ucraineană şi susţine că se afla în Ucraina la momentul sabotajului.

Potrivit acuzării, suspectul şi complicii săi (scafandri, un comandant de navă şi un pirotehnist) au închiriat un velier în Germania şi apoi s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozive pe conducte, care apoi au fost activate şi gazoductele distruse.

După începerea invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană fost nevoită să pună capăt celei mai mari părţi a importurilor de hidrocarburi ruseşti, ceea ce a dus la o creştere accelerată a preţurilor energiei. Ucraina nu şi-a recunoscut niciodată responsabilitatea în acest sabotaj, dar nici nu şi-a ascuns satisfacţia, considerând legitim orice atac în măsură să slăbească capacitatea Kremlinului de a-şi finanţa războiul, comentează France Presse.