Drone ruseşti au spionat ţări NATO, fără a fi contracarate

Rusia a desfăşurat o campanie de supraveghere cu ajutorul dronelor timp de 18 luni a mai mult de 12 ţări membre NATO, în mare parte fără a întâmpina obstacole, lansând aparatele fără pilot de pe avioane-cisternă aparţinând „flotei fantomă” a Rusiei, de pe nave de marfă aflate în apropierea ţărmului şi de pe vase mici, se arată într-o analizată publicată joi, citată de dpa.

Analiza a fost realizată de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra, care a examinat 144 de incidente în 13 ţări între august 2024 şi februarie 2026.

Deşi este puţin probabil ca fiecare incident în parte să-şi fi avut originea la Moscova, experţii observă un tipar clar, se arată în analiză. Guvernele occidentale nu au confirmat încă public aceste concluzii.

Rusia a recurs din ce în ce mai mult la drone pentru culegerea de informaţii de la invazia pe scară largă în Ucraina, de acum mai bine de patru ani, după ce expulzarea unui număr mare de diplomaţi ruşi din întreaga Europă a limitat activitatea reţelelor tradiţionale de spionaj, se arată în analiza respectivă.

Conform raportului, această activitate de recunoaştere a servit, de asemenea, la testarea gradului de pregătire şi a capacităţilor de reacţie ale membrilor NATO, scoţând la iveală vulnerabilităţile din sistemele europene de apărare antiaeriană, care rămân în mare parte orientate către ameninţările convenţionale.

Analiza a arătat că Germania a fost cea mai grav afectată, cu 58 de incidente, dintre care şase deasupra bazei Forţelor aeriene ale SUA din Ramstein şi la bazele Forţelor armate germane din Manching şi Neuburg an der Donau.

Belgia se situează pe locul secund cu 25 de incidente, inclusiv în apropierea bazei aeriene Kleine Brogel, unde se crede că sunt depozitate arme nucleare americane.

Puţin sub jumătate dintre incidente au avut loc deasupra unor instalaţii militare, iar puţin sub 20% deasupra unor aeroporturi civile, dintre care multe au fost nevoite să-şi suspende temporar activitatea, conform datelor prezentate. Un procent de 25% a vizat infrastructura critică, cum ar fi porturi, instalaţii energetice şi situri industriale. 

sursa Agerpres