Bacul la Română și întrebarea incomodă: de ce Bacovia e considerat ”mai ușor” decât Arghezi?

La Bacalaureat, la profilul real, elevii au avut de redactat un eseu despre un text poetic studiat de George Bacovia. La uman, subiectul a fost un text poetic de Tudor Arghezi.

Se presupune de aici, logic, că Arghezi e mai greu de comentat decât Bacovia. Că de-aia l-au dat la uman.

Mergând pe logica aristotelică, ne gândim: elevii de la uman sunt mai antrenați în creativitate artistică decât cei de la real, care au un profil intelectual și emoțional un pic mai auster decât ceilalți. Arghezi e un poet mai creativ și mai expresiv în narațiunea poetică decât simbolistul frust care e Bacovia.

Nu era mai firesc să li se dea subiectele fix invers? Să se vadă creativitatea celor de la uman în comentarea poeziei lui Bacovia?

Sigur, elevii aveau obligația să-i învețe pe ambii autori, iconici, cum le place profesorilor moderni să le spună. În poezia „Plumb”, din 31 de cuvinte, 6 sunt „plumb”. Au presupus profesorii că, fiind doar 25 de cuvinte diferite, poemul e mai ușor de comentat? Dacă e așa, e grav. Dacă nu e așa, e și mai grav.

Iată textul:

Dormeau adânc sicriele de plumb,
Și flori de plumb și funerar veștmânt —
Stăteam singur în cavou… și era vânt…
Și scârțâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig —
Stăteam singur lângă mort… și era frig…
Și-i atârnau aripile de plumb.

Dacă ar fi fost mai curajoși, le-ar fi dat o altă poezie din Bacovia, intitulată „Liceu”.

Liceu, — cimitir
Al tinereții mele —
Pedanți profesori
Și examene grele…

Stimați profesori de Limba și literatura română, învățați-i pe elevi să citească! Și, mai ales, învățați-i să le placă ceea ce citesc!

Un text de Gandi Georgescu