Un anunț de angajare pentru ciobani a devenit viral în China. Tensiuni de pe piața muncii. Muncitorii se plâng de cultura „996”

Un fermier chinez, Zuo Xiaoyong, a fost uimit să vadă că anunțul său de angajare pentru ciobani care să lucreze pe pajiștile izolate și accidentate la sud de Mongolia a devenit postarea cea mai populară pe rețelele de socializare ale zilei, relatează Reuters.

Peste 700 de persoane au aplicat pentru cele două posturi, inclusiv angajați de la birourile din Shanghai și Chongqing, muncitori din fabrici din întreaga China și chiar absolvenți de universitate.

Reacția la anunţul publicat de Zuo la sfârșitul lunii aprilie – care a atras 59 de milioane de vizualizări în câteva ore pe Weibo, versiunea chineză a X, unde a generat 21.000 de discuții diferite – dezvăluie tensiunile tot mai mari de pe piața muncii din China.

„Nu mă așteptam să devină viral”, a spus Zuo, adăugând că o zecime dintre candidați tocmai terminaseră universitatea, în timp ce alții aveau datorii, locuri de muncă extenuante în industrie sau erau epuizați de politicile de la locul de muncă.

„Se pare că oamenii obișnuiți au dificultăți în a găsi de lucru.”

În timp ce șomajul general a fluctuat puțin peste 5%, subocuparea în China este în creștere, iar veniturile din sectorul privat au fost în urma creșterii economice în cea mai mare parte a ultimului deceniu.

Atât așa-zișii muncitori cu „guler albastru”, care prestează muncă fizică, cât și cei cu gulere albe, ce lucrează preponderent în birouri, se plâng de cultura „996” adică programul de lucru de la ora 9 dimineața la 9 seara, șase zile pe săptămână, la care se așteaptă angajatorii.

Analiștii se așteaptă ca piața muncii să se înrăutățească în lunile următoare, deoarece fabricile se confruntă cu costuri mai mari din cauza războiului din Iran, în timp ce adoptarea inteligenței artificiale se accelerează, iar un număr record de 12,7 milioane de absolvenți de universitate încep să caute un loc de muncă în această vară.

Reacția la anunțul lui Zuo a fost „un simptom al unei piețe a muncii care continuă să fie extrem de competitivă și adesea slab remunerată”, a declarat Lynn Song, economist-șef pentru China la ING.

„Locurile de muncă urbane devin mai puțin atractive și mai rare.”

Creșterea economică de 5% a Chinei se bazează în mare măsură pe creșterea exporturilor, deoarece producătorii sacrifică profiturile pentru a câștiga cotă de piață la nivel mondial, punând mai multă presiune asupra lucrătorilor din țară.

James Guo a aplicat pentru acest post deoarece era epuizat de munca sa la o fabrică de containere maritime.

„Habar n-ai cum e să lucrezi mai mult de 13 ore pe zi, înfiletând șuruburi până când ți se umflă mâinile și ți se fac bășici, fără să ai timp măcar să mergi la baie”, a spus tânărul de 21 de ani. „Volumul de muncă e prea intens, nu mai pot suporta.”

Zuo căuta ciobani, de preferință un cuplu, care să ducă 3.000 de oi la păscut pe o pășune de 2.000 de hectare, vara, și să se ocupe de hrănirea și curățenia intensă în interior în timpul iernii, când temperaturile pot scădea sub minus 30 de grade Celsius.

Pentru asta, păstorii ar primi fiecare 8.000 de yuani (1.178 de dolari) pe lună, mult peste media națională urbană la companiile private de aproximativ 6.000 de yuani, și ar beneficia de cazare și hrană.

Shaun Rein, directorul general al China Market Research Group, a declarat că deținătorii de masterate de la universități de top caută salarii similare în Shanghai, dar cea mai mare parte a veniturilor ar dispărea din închirierea unui apartament minuscul și plata altor cheltuieli de bază.

Zuo, care deține și 200 de vite, a spus că salariul este pe măsura greutăților.

„Salariul este mare, dar cel mai important este dacă poți lucra pe termen lung și poți trece peste iarnă”, a spus Zuo. „Acesta nu este turism.”

Blestemul celor 35

Jumătate dintre candidați s-au născut în anii 1990, a spus Zuo, o grupă de vârstă aflată în centrul a ceea ce lucrătorii chinezi numesc „ blestemul celor 35 de ani ”, studiile arătând că majoritatea angajatorilor, inclusiv din sectorul public, trec cu vederea candidații cu vârsta de peste 35 de ani.

„Asistăm la o transformare a «blestemului celor 35 de ani» dintr-o simplă memă specifică sectorului tehnologic într-o realitate economică mai largă”, a declarat Christian Yao, lector senior în managementul resurselor umane la Universitatea Victoria din Wellington.

O funcționară în comerțul electronic, Wu, în vârstă de 28 de ani, care și-a dat doar numele de familie din motive de confidențialitate, câștigă 10.000 de yuani pe lună, dar slujba de cioban i-a stârnit interesul.

„Vreau să evadez din viața de oraș și să nu mai am de-a face cu tot felul de oameni dificili”, a spus Wu. „Aș putea să mă bucur de o viață liniștită, retrasă, departe de lume.”

În cele din urmă, Zuo a angajat patru ciobani – două cupluri – care s-au născut cu toții în anii 1980 și lucraseră anterior la o fermă. Deși a păstrat încă 40 de cupluri pe o listă scurtă, spune că nu va lua în considerare persoane singure sau tineri din oraș pentru aceste roluri.

„La noi, s-ar putea să nu vezi oameni un an întreg”, a spus Zuo. „Nu știu dacă cineva poate îndura o asemenea singurătate.”