Criza energetică lovește Europa: Bruxelles-ul pregătește măsuri de urgență pentru facturi și transport

Un război purtat la mii de kilometri distanță a ajuns în facturile de energie ale europenilor. Comisia Europeană pregătește acum un pachet de măsuri de urgență menit să protejeze cetățenii de o criză care nu mai poate fi ignorată.

Conflictul declanșat de Trump și Netanyahu i-a costat pe europeni peste 22 de miliarde de euro în importuri suplimentare de combustibili fosili.

Ce propune concret Bruxelles-ul?

Printre măsurile analizate se numără introducerea a cel puțin unei zile de telemuncă obligatorie pe săptămână, acolo unde activitatea permite, închiderea clădirilor publice ori de câte ori este posibil și reducerea tarifelor pentru transportul public sau chiar gratuitatea acestuia pentru anumite grupuri.

Pachetul urmează să fie prezentat de Ursula von der Leyen liderilor celor 27 de state membre săptămâna viitoare.

Sprijin pentru gospodăriile vulnerabile

Pentru gospodăriile vulnerabile, măsurile sunt și mai directe. Bruxelles-ul propune emiterea de vouchere energetice, introducerea temporară a prețurilor reglementate și reducerea accizelor la electricitate. De asemenea, este recomandată o interdicție temporară a deconectărilor de la rețeaua electrică.

Dincolo de măsurile imediate, Europa se pregătește deja pentru iarnă. Statele membre trebuie să reumple depozitele de gaze până la 80% din capacitate până în noiembrie. Un oficial european a avertizat că pregătirile trebuie să înceapă acum, pentru a evita o creștere bruscă a cererii la sfârșitul verii.

Aeroporturile au semnalat deja că, în câteva săptămâni, s-ar putea confrunta cu un deficit de kerosen.

Două scenarii pentru evoluția crizei

Comisia Europeană lucrează cu două scenarii.
Dacă se ajunge la un armistițiu și traficul prin Strâmtoarea Ormuz este reluat, fluxurile de petrol și gaze ar putea reveni la normal în câteva luni. Totuși, redresarea completă ar putea dura până în 2030, din cauza daunelor produse infrastructurii energetice din regiune.

Dacă tensiunile persistă, Europa s-ar putea confrunta cu un șoc de aprovizionare de lungă durată, cu prețuri mult mai mari și efecte în lanț în industrie și transport.

Criza readuce în prim-plan agenda verde

Criza din Orientul Mijlociu a readus în discuție și agenda verde, abandonată în ultimii ani sub presiunea industriei. Comisia Europeană susține acum că tranziția energetică nu este doar o necesitate de mediu, ci și un imperativ economic și de securitate.

Potrivit oficialilor europeni, măsurile pe termen scurt trebuie să consolideze, nu să devieze de la strategia energetică pe termen lung.

Un război a reușit ceea ce ani de negocieri nu au reușit: să convingă Europa că dependența de combustibili fosili importați este o vulnerabilitate pe care și-o poate permite tot mai puțin.