Ordonanța carburanților în varianta modificată, adoptată cu rezerva primirii avizului de la Consiliul legislativ. Ce se schimbă

Ordonanța de urgență prin care Guvernul declară situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, precum și măsuri pentru protecția consumatorilor, a ajuns pe masa Executivului în variantă modificată.

ACTUALIZARE Ordonanța de urgență care prevede măsuri pe piața carburanților a fost adoptată în ședința de Guvern, cu rezerva primirii avizului de la Consiliul legislativ, a transmis Vlad Ungar, pentru Telejurnal. Asta înseamnă că nu va putea fi publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare după ce va primi avizul de la Consiliul legislativ.

ACTUALIZARE Guvernul s-a întrunit în ședință, iar pe ordinea de zi suplimentară se află și proiectul de ordonanță de urgență privind criza carburanților, în forma modificată.

Față de forma inițială, autoritățile au renunțat la limitarea adaosului comercial pe întreg lanțul de aprovizionare. În varianta finală, plafonarea va viza doar comercianții de combustibili, iar adaosul nu va mai fi limitat la 50%, ci la media înregistrată anul trecut.

De asemenea, au fost reduse și sancțiunile. Dacă inițial erau prevăzute amenzi de 5% sau 10% din cifra de afaceri, noua formă stabilește sancțiuni între 0,1% și 0,5% din cifra de afaceri.

Actul normativ ar fi trebuit să fie adoptat încă de marți, însă nu a primit toate avizele necesare. Ședința de guvern programată inițial pentru dimineață a fost decalată, urmând ca ordonanța să fie aprobată în cadrul reuniunii Executivului.

Potrivit estimărilor autorităților, efectele măsurilor ar putea fi resimțite chiar de săptămâna viitoare, când prețurile carburanților ar urma să înregistreze o scădere.

Urluescu(AFEER),despre criza carburanţilor: Ca să rezolvi problema,fie tai de la accize şi TVA, fie îi ajuţi doar pe cei vulnerabili

Cea mai importantă pe o piaţă este competiţia, iar ca sa rezolvi o problemă de criză ar trebui să tai din ce încasezi, respectiv accize sau TVA, a declarat, joi, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurenţiu Urluescu.

“Cea mai importantă este competiţia. În orice piaţă, că vorbim de energie, că vorbim de orice, este competiţia, care rezolvă cel mai mult. Când intri în piaţă (cu măsuri de plafonare etc. – n. r.) nu poate să iasă bine şi nu rezolvi problema. Deci, ca să rezolvi problema, îţi mai tai din apetit (ca stat – n. r.), adică tai din ce încasezi din produsul final, respectiv accize, TVA şi aşa mai departe sau ai nişte ajutoare ţintite către cei care au nevoie sau către cei care, fără ajutor, ar duce la o propagare a inflaţiei. Ar trebui un ajutor pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili”, a spus Urluescu.

Chisăliţă: Pragul de 10 lei/litru la motorină a fost atins mai devreme decât era estimat

Creşterea preţului motorinei peste pragul de 10 lei/litru confirmă estimările formulate în urmă cu trei săptămâni şi reflectă impactul cumulativ al factorilor economici şi geopolitici asupra pieţei, iar depăşirea acestui prag nu este finalul unei poveşti, ci începutul uneia mai complicate, a declarat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

“Minciuna de care am fost acuzat acum 3 săptămâni a fost doar un ‘adevăr’ spus prea devreme. Astăzi preţul mediu al motorinei standard a atins 10 lei/litru. Într-o lume în care opiniile circulă mai repede decât faptele, iar emoţia bate adesea raţiunea, diferenţa dintre a ‘ghici’ şi a analiza devine esenţială. Creşterea preţului motorinei peste pragul de 10 lei/litru nu este doar o ştire economică, ci un studiu de caz despre cum funcţionează sau mai corect spus cum nu funcţionează percepţia publică asupra realităţii”, a afirmat Chisăliţă, într-un comunicat remis joi Agerpres.

Cu trei săptămâni în urmă, o estimare bazată pe trenduri şi ipoteze clare indica faptul că acest prag va fi depăşit în jurul datei de 27 martie 2026, a adăugat specialistul.

În opinia acestuia, realitatea a confirmat scenariul, devansându-l cu două zile.

“În termeni analitici, aceasta nu este o eroare, ci o validare. În termeni publici însă, reacţia iniţială a fost de respingere, ironie sau chiar acuzaţii de exagerare. De ce? Pentru că, în spaţiul public, adevărul incomod este rar acceptat înainte de a deveni evident. Problema nu este lipsa informaţiei. Datele există, sunt accesibile şi, în multe cazuri, relativ uşor de interpretat pentru cine are instrumentele potrivite. Problema este preferinţa pentru naraţiuni simple în locul explicaţiilor complexe. Este mai uşor să crezi că ‘cineva exagerează’ decât să înţelegi mecanismele care împing preţurile în sus: cotaţiile internaţionale, cursul valutar, politica fiscală, tensiunile geopolitice şi inerţia pieţelor”, a menţionat Dumitru Chisăliţă.

El susţine că această diferenţă între percepţie şi realitate nu este doar o curiozitate intelectuală, ci are consecinţe directe.

“Atunci când deciziile – fie ele personale sau politice – sunt bazate pe opinii şi nu pe analize, capacitatea de adaptare scade. Iar într-un context economic tensionat, adaptarea face diferenţa dintre rezilienţă şi vulnerabilitate”, a subliniat preşedintele AEI.

Potrivit acestuia, anticipaţia nu este o formă de pesimism, ci de responsabilitate.