România ocupă un loc fruntaș într-un clasament european al nemulțumirii financiare

România ocupă un loc fruntaș într-un clasament european al nemulțumirii financiare. Potrivit studiului Observatoire Cetelem publicat astăzi, aproape 78% dintre seniorii români consideră că taxele și impozitele pe succesiune sunt mult prea mari. Deși în România legislația oferă o scutire de impozit dacă moștenirea este finalizată în primii doi ani, costurile notariale și birocrația fac ca transferul averii către copii să fie perceput ca o povară greu de dus.

La nivel european, media nemulțumirii este de 69%, dar diferențele între state sunt colosale. În timp ce în Belgia furia atinge cote maxime, cu 90% dintre seniori nemulțumiți, Suedia reprezintă celălalt pol. Doar 31% dintre suedezi sunt îngrijorați, dintr-un motiv simplu: statul suedez a eliminat complet impozitul pe succesiune. Pentru români, însă, realitatea este mai apropiată de cea a francezilor sau italienilor, unde statul este văzut ca un „moștenitor nedorit” la masa familiei.

Ne aflăm în zorii celui mai mare transfer de avere din istoria modernă. Generația „baby boomers”, cei născuți după război, se pregătește să lase agoniseala de o viață descendenților. Studiul subliniază un aspect emoționant: 8 din 10 seniori consideră vital să-și ajute financiar copiii și nepoții încă din timpul vieții.

Mai mult, 68% dintre aceștia contribuie deja constant la cheltuielile zilnice ale tinerilor, semn că moștenirea nu mai este doar un eveniment post-mortem, ci un sprijin continuu.

Directorul Observatoire Cetelem, Flavien Neuvy, avertizează că suntem abia la începutul acestei dezbateri. Pe măsură ce populația Europei îmbătrânește accelerat, modul în care statele vor taxa aceste transferuri de proprietăți și economii va deveni un subiect politic exploziv. În România, unde proprietatea imobiliară este o valoare fundamentală, orice discuție despre creșterea taxelor pe moștenire este primită cu o rezistență acerbă de către seniori.

Fie că vorbim de donații, cadouri sau testamente, seniorii vor un lucru clar: munca lor de o viață să ajungă la nepoți fără ca statul să ia „partea leului”. Într-o Europă care îmbătrânește, taxarea moștenirii rămâne testul suprem de moralitate fiscală.