Doi ani de război în Gaza. Genocidul în cifre

Atacul Israelului asupra Gazei a început pe 7 octombrie 2023, ca răspuns la atacurile asupra sudului Israelului comise de luptători din Brigăzile Qassam, aripa armată a Hamas, și alte grupări palestiniene, în timpul cărora 1.139 de persoane au murit și aproximativ 240 au fost luate captive în Gaza. Ca răspuns, Israelul a început o campanie de bombardamente asupra Gazei și a înăsprit blocada de lungă durată, transformând ceea ce fusese deja un asediu de 16 ani într-o dominație totală, scrie Al Jazeera.

Au trecut doi ani de când Israelul a lansat genocidul împotriva palestinienilor din Gaza.

O persoană din 33 a fost ucisă în Gaza

Doi ani de atacuri israeliene au ucis cel puțin 67.000 de palestinieni. Mii de alte persoane se află încă sub dărâmături.

Aceasta reprezintă aproximativ una din 33 de persoane ucise, sau 3% din populația de dinainte de război.

Cel puțin 20.000 de copii se numără printre morți; un copil a fost ucis în fiecare oră în ultimele 24 de luni.

Ministerul Palestinian al Sănătății numără decesele pe baza persoanelor aduse în spitale sau înregistrate oficial. Numărul real este necunoscut și este probabil mult mai mare, deoarece numărul oficial al morților nu îi include pe cei care au pierit sub dărâmături sau sunt dispăruți.

O persoană din 14 a fost rănită in Gaza

Bilanțul uman al războiului din Gaza se extinde dincolo de morți.

Peste 169.000 de persoane au fost rănite, multe dintre ele cu răni care le-au schimbat viața.

UNICEF a estimat că între 3.000 și 4.000 de copii din Gaza și-au pierdut unul sau mai multe membre.

Puținele unități sanitare care sunt încă deschise în enclava asediată sunt suprasolicitate, deoarece funcționează cu provizii în scădere și cu puține substanţe folosite la anestezii sau chiar deloc.

125 de spitale și clinici avariate

Israelul a atacat aproape toate spitalele și unitățile sanitare din Gaza.

În ultimii doi ani, cel puțin 125 de unități sanitare au fost avariate, inclusiv 34 de spitale, lăsând pacienții fără acces la servicii medicale esențiale.

Atacurile israeliene asupra spitalelor și bombardamentul continuu al Gazei au ucis cel puțin 1.722 de lucrători din domeniul sănătății și al ajutorului umanitar.

Sute de alte persoane au fost scoase cu forța din spitale și duse în închisori și tabere militare israeliene.

Potrivit Health Care Workers Watch, la data de 22 iulie, forțele israeliene dețineau 28 de medici proeminenți, inclusiv 18 specialiști seniori în domenii vitale precum chirurgia, anesteziologia, terapia intensivă și pediatria, privând sistemul de sănătate devastat al Gazei de expertiză critică.

Doi dintre acești medici seniori ar fi murit sub tortură în custodia israeliană, iar corpurile lor sunt încă nereturnate.

Cel puțin 20 de medici au fost luați din spitale asediate sau luate cu asalt de soldații israelieni, în timp ce alții au fost reținuți din convoaie medicale, din casele lor sau în timpul evacuărilor forțate. Majoritatea au fost reținuți fără acuzații timp de peste 400 de zile, inclusiv trei reținuți timp de peste 600 de zile.

Aceste arestări fac parte dintr-un model mai amplu de atacuri asupra sistemului de sănătate din Gaza. Din octombrie 2023, au avut loc peste 790 de atacuri documentate asupra unităților sanitare, inclusiv bombardamente aeriene asupra spitalelor, clinicilor și ambulanțelor, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Spitalele nu pot fi obiectul unui atac, conform celei de-a patra Convenții de la Geneva, articolele 18-22. Conform articolelor 12 și 51, unitățile și personalul medical beneficiază de protecții speciale.

Conform Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, articolul 8 alineatul (2)(b)(ix), atacarea intenționată a unui spital este o crimă de război.

Foametea, prima recunoscută oficial în Orientul Mijlociu

Israelul a orchestrat foametea răspândită în Gaza prin restricții militare care au blocat ajutoarele timp de luni de zile și prin intermediul unui sistem de distribuție a alimentelor impus, în care oamenii sunt împușcați aproape zilnic în timp ce încearcă să adune alimente.

Cel puțin 459 de persoane, inclusiv 154 de copii, au murit din cauza foametei.

Pe 22 august, sistemul de clasificare integrată a securității alimentare (IPC) susținut de Națiunile Unite, un monitor global al foametei, a confirmat foametea în enclavă – prima recunoscută oficial în Orientul Mijlociu.

Potrivit IPC, foametea este în prezent prezentă în guvernoratul Gaza și se preconizează că se va extinde în guvernoratele Deir el-Balah și Khan Younis până la sfârșitul lunii septembrie.

Aproape o treime din populație (641.000 de persoane) se așteaptă să se confrunte cu condiții catastrofale.

Malnutriția în rândul copiilor a crescut într-un ritm istoric: numai în iulie, peste 12.000 au fost identificați ca fiind subnutriți acut – de șase ori mai mult decât la începutul anului.

Aproape un copil din patru suferă de malnutriție acută severă, iar unul din cinci bebeluși se naște prematur sau subponderal.

Când GHF, susținută de Israel și Statele Unite, a preluat operațiunile de ajutor pe 27 mai, operând în afara cadrului ONU, a introdus un nou sistem de distribuție, mortal.

Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, peste 2.600 de persoane au fost ucise și peste 19.000 rănite de focurile soldaților israelieni și ale contractorilor de securitate GHF în timp ce încercau să colecteze alimente de la siturile GHF.

Un soldat israelian a descris aceste zone drept „un câmp al morții”. Iar ziarul israelian Haaretz i-a citat pe soldații israelieni spunând că li s-a ordonat să tragă asupra oamenilor adunați la siturile GHF.

Jumătate din populația Gazei supraviețuiește cu mai puțin de 6 litri de apă pe zi

89% din infrastructura de apă și canalizare din Gaza este avariată.

Din octombrie 2023, Israelul a vizat sistematic infrastructura de apă deja compromisă a Gazei – atacând fântâni, conducte, stații de desalinizare și sisteme de canalizare.

Potrivit experților ONU, 89% din rețeaua de apă și canalizare a enclavei a fost deteriorată sau distrusă, lăsând peste 96% din gospodării în insecuritate față de apă.

Autoritățile locale au declarat că o mare parte din sistemul de distribuție a apei din Gaza este în ruine, conductele majore fiind sparte, iar fântâni fie contaminate de ape uzate netratate, fie inaccesibile din cauza luptelor continue și a strămutării forțate.

Astăzi, aproape jumătate din populația Gazei supraviețuiește cu mai puțin de 6 litri de apă pe zi pentru băut și gătit, în timp ce 28% au acces la mai puțin de 9 litri pentru igienă și curățenie – mult sub standardele de urgență de 20 de litri stabilite pentru „supraviețuire pe termen scurt”.

Aproape toate casele sunt distruse sau avariate

Distrugerea în Gaza este aproape totală.

Potrivit Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, până în august, 92% din toate clădirile rezidențiale și 88% din facilitățile comerciale fuseseră avariate sau distruse.

Cartiere întregi au fost distruse, lăsând milioane de palestinieni strămutați și fără adăpost.

O analiză din satelit realizată de programul UNOSAT al ONU a constatat că, la 8 iulie 2025, aproape 78% din toate structurile din enclavă fuseseră distruse.

Întrucât 62% dintre locuitori nu au documente legale care să dovedească proprietatea, reconstrucția va fi plină de provocări. Multe familii se confruntă cu perspectiva strămutării permanente, incapabile să-și recupereze casele sau terenurile, chiar dacă reconstrucția va începe în cele din urmă.

Conform unei evaluări a Băncii Mondiale publicate în februarie, daunele directe cauzate de bombardamentul Israelului sunt evaluate la 55 de miliarde de dolari, incluzând distrugerea caselor, școlilor, spitalelor și infrastructurii publice din Fâșia Gaza.

Educaţia

Sistemul educațional din Gaza s-a prăbușit sub povara războiului.

Aproape 658.000 de copii de vârstă școlară și 87.000 de studenți au rămas fără acces la învățământ, în timp ce sălile de clasă și campusurile sunt în ruine.

Cel puțin 780 de membri ai personalului din învățământ au fost uciși, iar 92% dintre școli necesită acum reconstrucție completă.

Peste 2.300 de unități de învățământ, inclusiv 63 de clădiri universitare, au fost distruse. Cele care încă stau în picioare sunt folosite ca adăpost pentru persoanele strămutate.

Mii de persoane sunt deținute în închisorile israeliene.

Peste 10.800 de palestinieni sunt deținuți în prezent în închisorile israeliene, în condiții pe care grupurile pentru drepturile omului le descriu drept grave și inumane, inclusiv 450 de copii și 87 de femei.

Persoanele au fost adunate în timpul raidurilor din Gaza sau în timpul raidurilor din Cisiordania ocupată.

Un număr semnificativ de persoane sunt deținute fără acuzații sau proces. Cel puțin 3.629 de palestinieni sunt reținuți în detenție administrativă, o politică folosită de Israel pentru a-i încarcera pe palestinieni pe termen nelimitat pe baza „dovezilor secrete”.

Mii de persoane sunt deținute în închisorile israeliene

Peste 10.800 de palestinieni sunt deținuți în prezent în închisorile israeliene, în condiții pe care grupurile pentru drepturile omului le descriu drept grave și inumane, inclusiv 450 de copii și 87 de femei.

Persoanele au fost adunate în timpul raidurilor din Gaza sau în timpul raidurilor din Cisiordania ocupată.

Un număr semnificativ de persoane sunt deținute fără acuzații sau proces. Cel puțin 3.629 de palestinieni sunt reținuți în detenție administrativă, o politică folosită de Israel pentru a-i încarcera pe palestinieni pe termen nelimitat pe baza „dovezilor secrete”.

Cel mai periculos loc pentru jurnalişti

Aproape 300 de jurnaliști și lucrători din mass-media au fost uciși în Gaza din 7 octombrie, inclusiv 10 de la Al Jazeera, potrivit Observatorului Shireen Abu Akleh.

Presa străină nu are acces în enclavă. Doar câțiva reporteri, pot merge alături de soldații israelieni, fiind cenzuraţi de israelieni.

Raportorul special al ONU pentru libertatea de exprimare și opinie, Irene Khan, afirmă că campania Israelului echivalează cu un efort de a reduce la tăcere jurnaliștii palestinieni.

„Israelul discreditează jurnaliştii”, a spus ea. „Campaniile de denigrare îi acuză că sunt susținători ai terorismului – iar apoi sunt uciși. Nu este vorba doar despre uciderea jurnaliștilor. Este vorba despre uciderea poveștii.”

Proiectul Costurilor Războiului de la Universitatea Brown raportează că mai mulți jurnaliști au fost uciși în Gaza decât în ​​Războiul Civil din SUA, Primul și Al Doilea Război Mondial, războaiele din Coreea și Vietnam, conflictele iugoslave și războiul post-11 septembrie din Afganistan – la un loc.