Capsula rusească de cercetare biologică Bion-M, supranumită „Arca lui Noe”, a revenit pe Pământ

Capsula rusească de cercetare biologică Bion-M Nr.2, supranumită ‘Arca lui Noe’ pentru că avea la bord peste 30 de experimente pe organisme vii, a aterizat pe 19 septembrie în stepele regiunii Orenburg, după ce a petrecut 30 de zile pe orbita Pământului, transmite miercuri Space.com.

Acest modul spațial a fost supranumit ‘Arca lui Noe’ datorită mini-menajeriei de specimene transportate – cobai, musculiție și culturi de bacterii. El a fost lansat de pe cosmodromul Baikonur pe 20 august, pe o rachetă Soiuz-2.1b.

The Bion-M #SpaceBiology #Astrobiology #SpaceLifeScience mission has returned to Earth pic.twitter.com/o6Mjew6y8n

— Astrobiology (@astrobiology) September 19, 2025

După lansare, capsula a fost plasată pe o orbită polară la o altitudine de aproximativ 370 până la 380 de kilometri, la o înclinație de aproximativ 97 de grade. Încărcătura Bion-M nr. 2, conținând specimene biologice selectate, a fost ulterior expusă unui nivel ridicat de radiații cosmice.

Fotografiile făcute cu capsula recuperată sugerează că aterizarea a provocat un mic incendiu de vegetație, transmite Space.com. Se pare că acest incendiu a fost stins rapid, permițând echipelor de recuperare să se apropie de modulul de coborâre.

Trei elicoptere de căutare au aterizat în apropierea modulului de coborâre pentru a extrage specimenele vii cât mai rapid posibil și a începe o examinare inițială. Printre testele efectuate la fața locului a fost evaluarea activității motorii a musculițelor pentru a detecta orice probleme ale sistemului nervos.

Misiunea Bion-M nr. 2 a fost un efort comun al Roscosmos, Academiei Ruse de Științe și Institutului de Probleme Biomedicale al Academiei Ruse de Științe (IBMP).

Potrivit IBMP din Moscova – principalul organizator al misiunii – primele studii post-zbor au fost efectuate într-un cort medical desfășurat la locul de aterizare.

Programul științific de experimente și cercetări al Bion-M nr. 2 constă din 10 ‘secțiuni’. Potrivit IBMP, prima și a doua secțiune sunt dedicate studiilor experimentale de fiziologie gravitațională pe animale. Scopul aici este de a ajuta la crearea de noi tehnologii pentru asigurarea susținerii vieții umane în timpul zborurilor sub efectele combinate ale imponderabilității și radiațiilor cosmice.

A treia, a patra și a cincea secțiune sunt dedicate studiilor influenței zborurilor spațiale și a factorilor spațiali asupra biologiei plantelor și microorganismelor, precum și a comunităților acestora.

A șasea, a opta și a noua secțiuni includ experimente biotehnologice, tehnologice, fizice și tehnice, în timp ce a șaptea secțiune este un complex de experimente radiobiologice și dozimetrice necesare pentru a evalua măsurile de protecție împotriva radiațiilor cosmice pentru misiunile cu echipaj uman,

A zecea secțiune implică experimente pregătite de studenți din diverse școli din Federația Rusă și Republica Belarus.

De asemenea un experiment numit ‘Meteorit’, a fost efectuat în timpul reintrării în atmosferă a modulului de aterizare. Această investigație s-a concentrat pe ipoteza că viața pe Pământ ar proveni din spațiul cosmic – o teorie numită panspermie.

În interiorul corpului capsulei Bion s-au aflat roci bazaltice colonizate cu tulpini microbiene pentru a evalua dacă bacteriile ar putea supraviețui stresului termic enorm al reintrării prin atmosfera Pământului și a verifica astfel premisele teoriei pansmeriei.