Credincioşii ortodocşi o prăznuiesc astăzi pe Sfânta Muceniţă Filofteia

Încă o zi de mare sărbătoare pentru credincioşii ortodocşi. Biserica prăznuieşte, astăzi, pe Sfânta Muceniţă Filofteia. În urmă cu mai bine de 600 de ani, moaştele Sfintei au fost aduse din sudul Dunării, la Curtea de Argeş.

Tradiţia spune că sfânta însăşi a voit să fie dusă în Biserica Domnească Sf. Nicolae, ctitorie a voievodului Basarab 1. Ea a devenit astfel ocrotitoarea Ţării Româneşti şi un adevărat izvor de minuni.

Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării.

Numele ei, în limba greacă, înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”.

A avut darul milosteniei şi a ajutat oamenii sărmani. Copila împărţea mâncarea pe care ar fi trebuit să o ducă tatălui său aflat la muncă, tuturor săracilor pe care îi găsea în cale.

Tatăl ei a urmărit-o şi descoperind ce făcea, a ucis-o când avea numai 12 ani.

Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor,şi în special a fetelor, pe care le ajuta să se căsătorească şi să aibă o viaţă liniştită.

În tradiţie, Sfânta Filofteia este o soră îndepărtată a Sfântului Ilie. Astfel, ea mai este numită şi „aducătoarea de ploi”. Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţa lui Dumnezeu, a plouat şi roadele au fost bogate.

Moaştele Sfintei Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în 1393. În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au ars oraşul.

Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp. Apoi, au fost  oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân care le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae”, de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană.

După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, moaştele au fost aşezate în noua catedrală.