8 mai – Ziua mondială a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii. Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei: Am trecut din nou printr-un an greu, iar voluntarii din toate țările și-au făcut datoria cu solidaritate, implicare, loialitate și grijă

8 mai 2023, 09:11

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie a apărut la iniţiativa lui Henry Dunant (1828-1910), un om de afaceri elveţian, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, care a făcut 40.000 de victime şi la ale cărei rezultate Dunant a asistat. Impresionat de imaginea de după bătălie, el a chemat persoane din zonele învecinate, alături de care a îngrijit răniţii şi a solicitat ajutorul voluntarilor. Mobilizaţi de cuvintele lui Dunant – ”Siamo tutti fratelli” (Suntem cu toţii fraţi) -, timp de trei zile, voluntarii au acordat ajutor şi îngrijire medicală tuturor răniţilor, indiferent că erau inamici şi compatrioţi, notează  www.crucearosie.ro.

După ce a trecut prin această experienţă, Henry Dunant a scris şi publicat, în 1862, cartea ”O amintire de la Solferino”, prin care atrăgea atenţia lumii întregi asupra necesităţii de a înfiinţa societăţi de ajutor şi de a promova un acord internaţional cu privire la ajutorarea răniţilor şi la persoanele care îi îngrijesc. Datorită acestei cărţi, Henry Dunant a reuşit să transmită ideile sale în rândul guvernanţilor europeni şi al oamenilor influenţi de la acea vreme. Astfel, în 1863, s-a întrunit pentru prima oară o comisie care s-a autointitulat Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor şi care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Atunci a fost semnată prima Convenţie de la Geneva, de către 12 şefi de stat, şi a fost adoptată emblema unei cruci roşii pe fundal alb (inversul steagului Elveţiei, cu cruce albă pe fond roşu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniţii şi, astfel, de a asigura protecţia acestora pe câmpul de luptă.

Simbolul Semilunii Roşii a fost adoptat la Convenţia din 1929, din considerente care ţin cont de religia anumitor popoare din diferite ţări. Ulterior, având în vedere că există ţări în care nici crucea roşie, nici semiluna roşie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populaţia locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecţie – Cristalul (rombul) Roşu.

(w460) Crucea RoÅ

În prezent, folosirea emblemei este guvernată de ”Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roşie şi semilună roşie de către Societăţile Naţionale”. Acest regulament, adoptat la Budapesta, în noiembrie 1991, a intrat în vigoare în 1992.

În mai 1919, reprezentanţii Societăţilor de Cruce Roşie din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia s-au întrunit pentru a înfiinţa în mod oficial Liga Societăţilor de Cruce Roşie, care a fost predecesoarea Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR). Obiectivul său era de a „consolida şi a uni, în domeniul sănătăţii, Societăţile de Cruce Roşie existente şi de a promova crearea unor noi Societăţi”.

Principiile fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie

În viziunea Crucii Roşii, un principiu este o regulă de conduită obligatorie, bazată pe raţiune şi pe experienţă, care guvernează activitatea tuturor componentelor Mişcării, în orice moment. Există şapte principii fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie:

1. Umanitate – Născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniţii de pe câmpurile de luptă, Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, sub aspectul său internaţional şi naţional, se angajează să prevină şi să aline suferinţele oamenilor în orice împrejurare;

2. Imparţialitate – Mişcarea nu face nicio deosebire de naţionalitate, rasă, religie, origine socială sau apartenenţă politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferinţelor lor şi acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri;

3. Neutralitate – În scopul menţinerii încrederii tuturor, Mişcarea se abţine să ia parte la ostilităţi şi la controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic;

4.  Independenţă – Mişcarea este independentă. Auxiliare ale autorităţilor publice în activităţile lor umanitare şi supuse legilor care le guvernează ţările, Societăţile Naţionale trebuie să-şi păstreze o autonomie care să le permită să acţioneze întotdeauna numai conform principiilor fundamentale ale mişcării;

5. Voluntariat – Este o mişcare de ajutor voluntar şi dezinteresat;

6.  Unitate – Într-o ţară nu poate exista decât o Societate Naţională de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor şi să-şi extindă acţiunile umanitare pe întreg teritoriul ţării;

7.  Universalitate – Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, în cadrul căreia toate Societăţile Naţionale au drepturi egale şi datoria de a se întrajutora, este universală, precizează crucearosie.ro.

Federaţia Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR) conduce şi organizează, în strânsă cooperare cu Societăţile Naţionale, misiunile de asistenţă care răspund la situaţii de urgenţă de scară largă. Secretariatul Internaţional al Federaţiei are sediul în Geneva, Elveţia.

Din noiembrie 2017, preşedintele Federaţiei este Francesco Rocca (Italia), potrivit site-ului https://ifrc.org/.

În 2022, activitatea Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi-a canalizat eforturile pentru a oferi susţinere persoanelor vulnerabile în lupta împotriva pandemiei COVID-19 şi pentru a facilita vaccinarea acestora, dar şi pentru a veni în sprijinul comunităţilor afectate de războiul din Ucraina, conform site-urilor www.ifrc.org. şi https://crucearosie.ro/.

Obiectivul global al FICR pentru anul 2023 este ca toate problemele umanitare presante din lume să primească susţinere din partea federaţiei şi ca fiecare dintre cele 192 de Societăţi Naţionale să primească sprijinul necesar pentru a răspunde situaţiilor de criză, menţionează site-ul https://www.ifrc.org/.

„În timp ce lumea a fost marcată de crize excepţionale în ultimii câţiva ani, ‘suspecţii obişnuiţi’ precum sărăcia, foamea, serviciile de sănătate precare şi dezastrele continuă să distrugă vieţile a milioane de oameni în fiecare an. Cei mai vulnerabili oameni din lume plătesc întotdeauna cel mai mare preţ.”, menţionează site-ul Federaţiei.

Totodată, în atenţia FICR se află schimbările climatice – ele afectând zilnic viaţa a milioane de oameni; conflictul din Ucraina – care a afectat nu numai milioanele de persoane care au fugit din ţara lor şi ţările care le primesc, ci întreaga lume; creşterea alarmantă a insecurităţii alimentare din Africa; milioanele de migranţi din întreaga lume care se confruntă cu pericole în căutarea siguranţei şi a unei vieţi mai bune.

„Pe tot parcursul anului 2023, vom continua să ne concentrăm eforturile asupra celor mai mari provocări de astăzi şi de mâine. Vom continua să acordăm prioritate reducerii riscurilor şi dezvoltării rezilienţei ca fiind cele mai bune modalităţi de a pregăti comunităţile pentru şocuri şi de a împiedica şocurile să devină dezastre.”, precizează FICR.

În ţara noastră, FICR este reprezentată de Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, al cărei preşedinte este, din 2015, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române – aflată la al doilea mandat.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România

România a devenit Parte semnatară la prima Convenție de la Geneva din 1864 și a ratificat-o în 1874. Doi ani mai târziu, la 4 iulie 1876, a luat ființă Societatea Crucea Roșie din România și și-a început activitatea în actualul sediu al Spitalului Colțea din București.

Primul președinte al Crucii Roșii Române a fost Printul Dimitrie Ghica, în perioada 1876-1897.

La nici trei săptămâni de la înființare, în ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanță a Crucii Roșii Române a plecat într-o misiune umanitară pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunăre. Pe baza solidarității ce unește Societățile Naționale surori, prima misiune a Crucii Roșii Române avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor răniți, indiferent de tabăra din care făceau parte.

În anii 1877-1878, în timpul Războiului de Independența, Crucea Roșie Română a intervenit cu personal sanitar, ambulante și trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie. A înființat așezăminte spitalicești în București și în diferite orașe din țară.

În 1885, a izbucnit primul război balcanic, iar Crucea Roșie Română a propus guvernelor celor două țări – Bulgaria și Serbia- să accepte câte o ambulanță pentru îngrijirea răniților. Imediat după primirea acordului, două ambulanțe au părăsit țara, asigurând asistență medicală unui număr de 625 de răniți și bolnavi. Formațiile sanitare române dislocate în Serbia au avut în grijă 3 spitale, cu un total de 110 paturi. Efortul material al Crucii Roșii s-a ridicat la suma de 40 000 lei.

(w500) Majestatea

Priceperea și grija dovedite de doctorii români au fost apreciate în mod deosebit de către guvernele ambelor țări beligerante.

Prin Statulul Crucii Roșii, adoptat în 1876, femeile nu puteau face parte din conducerea Societății. De aceea, în 1906, au pus bazele “Societății de Cruce Roșie a doamnelor din România”, prima președintă aleasă fiind Irina Câmpineanu. Societatea activă în paralel cu cea înființată în 1876 și se ocupă cu strângerea de fonduri pentru ajutorarea în caz de război și calamitați, pregătea personal voluntar, coopta doamne devotate din aproape toate orașele tarii. În 1915, Adunarea Generală a Societății Naționale de Cruce Roșie a aprobat fuziunea celor două entități. Cu acest prilej, Regina Maria, sub al cărei patronaj se afla Crucea Roșie la acea vreme, a adresat românilor următorul mesaj: „Crucea Roșie, nădejdea tuturor în timp de pace, ca și în război, nu trebuie să piară. Cu toții, de la mic la mare să o sprijinim cu evlavie, cu însuflețire, cu nesfârșită dragoste”.

 

Majestatea Sa Margareta: Am trecut din nou printr-un an greu, iar voluntarii din toate țările și-au făcut datoria cu solidaritate, implicare, loialitate și grijă

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei,  preşedinte al Societății Naţionale de Cruce Roşie din România a transmis un mesaj de Ziua Mondială a Crucii Roșii și Semilunii Roșii:

„Sărbătorim astăzi, cu admirație și respect, pe toți cei care slujesc Crucea Roșie și Semiluna Roșie, pe toate meridianele lumii.

Am trecut din nou printr-un an greu pentru omenire, iar voluntarii din toate țările și-au făcut datoria cu profesionalism, solidaritate, implicare, loialitate și grijă. Ei au ajutat, ca de fiecare dată, pe semenii lor să aibă o viață mai sigură și mai demnă.

La rândul ei, Crucea Roșie Română a făcut din nou dovadă de profesionalism și de umanitate. Voluntarii noștri din toate comunitățile țării au acordat ajutor oamenilor în dificultate, atât concetățenilor noștri, cât și refugiaților, cu mult curaj și hotărâre.

Le mulțumesc tuturor  pentru felul în care duc mai departe misiunea Crucii Roșii, chiar și în cele mai dificile momente.

Împreună suntem de neînvins!

La mulți ani!”

 

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite