35 de ani de la represiunile din Piaţa Tiananmen din Beijing

Protestele din Piaţa Tiananmen („Poarta Păcii Cereşti”) din centrul Beijingului au început la 15 aprilie 1989 şi s-au încheiat cu masacrul din 4 iunie 1989, soldat cu sute de morţi şi mii de persoane arestate. Considerat un eveniment de răscruce, protestele au stabilit limitele exprimării politice în China, în secolul XXI. Memoria sa este larg asociată cu chestionarea legitimităţii guvernării Partidului Comunist şi rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din China, arată https://www.amnesty.org.uk/.

Manifestaţiile au fost iniţiate de studenţi şi intelectuali în contextul morţii lui Hu Yaobang, care conducea reformele din China şi care a murit la 15 aprilie 1989. Moartea sa a amplificat nemulţumirile chinezilor cu privire la reformele încete, inegalitatea şi corupţia din China. Pe parcusul lunii aprilie, protestatarii au cerut democratizare şi reforme. Protestele au continuat pe parcursul lunii mai în faţa Guvernului de la Shanghai, dar şi în alte oraşe din China. La 19 mai, Zhao Ziyang, liderul Partidului Comunist, a vorbit cu protestatarii, cerându-le să renunţe la proteste. În următoarea zi, premierul Li Peng a declarat legea marţială în Beijing, soldaţii au fost mobilizaţi în centrul Beijingului, civilii construind baricade, scrie https://www.pbs.org/.

Evenimentele au escaladat spre finalul lunii mai şi începutul lunii iunie, prin contramanifestaţii din partea guvernului, la 2 iunie, liderii Partidului Comunist cerând oprirea protestelor. La 3 iunie, cetăţenii s-au luptat cu soldaţii aduşi de guvern şi s-a tras în mulţimea neînarmată. În noaptea dinspre 3 spre 4 iunie, sute de oameni au fost ucişi, alte câteva mii rănite, în timp ce peste 10.000 de protestatari au fost arestaţi.

În dimineaţa zile de 4 iunie, armata a intrat cu tancurile în Tiananmen, la finalul zilei Guvernul declarând victorie. În 6 iunie, Guvernul a declarat că s-au înregistrat doar 300 de victime, majoritatea soldaţi şi doar 23 de studenţi. Anunţul guvernamental sublinia că nimeni nu a fost împuşcat mortal în Piaţa Tiananmen, conform https://www.amnesty.org.uk/.

China a încercat, încă din 1989, să ascundă acest capitol al istoriei ţării. În prezent, evenimentul este un subiect foarte sensibil pentru liderii comunişti chinezi, iar comemorarea acestei represiuni este demult interzisă în China. Timp de peste 30 de ani, zeci de mii de persoane s-au reunit în fiecare an în parcul Victoria, în centrul Hong Kong-ului, pentru un priveghi cu candele. Însă, de când Beijingul a impus, în 2020, o lege drastică asupra securităţii naţionale în Hong Kong, autorităţile au pus capăt acestor reuniuni, conform AFP. Poliţia din Hong Kong a arestat, la 4 iunie 2023, o personalitate emblematică a mişcării pro-democraţiei hongkongheze, Alexandra Wong, împreună cu alte cinci persoane, cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la evenimentele din Piaţa Tiananmen, potrivit AFP. Alexandra Wong, cunoscută sub numele de „Mamie Wong”, purta un buchet de flori în momentul arestării sale în cartierul central Causeway Bay, unde se organizează de mult timp priveghiuri cu lumânări în memoria victimelor din Piaţa Tiananmen.