29 aprilie, Ziua Veteranilor de Război

Ziua Veteranilor de Război este marcată în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranității, integrităţii teritoriale şi a intereselor României. Titlul de ”veteran de război” a fost recunoscut pentru prima dată în ziua de 29 aprilie 1902. Bujorul românesc a fost ales drept simbol al recunoștinței și respectului pentru veterani.

La Monumentul Eroilor Patriei, din fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”, a avut loc ceremonia militară și religioasă de depunere de coroane, jerbe si flori. Ceremonii similare sunt organizate în țară și în străinătate, la opere comemorative, cimitire și monumente care omagiază sacrificiul veteranilor de război.

Ceremoniile sunt organizate în semn de recunoştinţă pentru curajul, sacrificiul şi devotamentul românilor care au luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.

 Astfel, în cadrul Campaniei ‘Onor Veteranilor de Război’, ajunsă la cea de-a cincea ediţie, oferă pachete simbolice celor 437 de veterani şi 13 văduve de război din România, precum şi singurului veteran de război în viaţă din Republica Moldova. Evenimentul de împachetare a cadourilor a fost programat pentru 24 aprilie, la Palatul Cercului Militar Naţional, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor centrale şi locale, ai conducerii MApN, ai societăţii civile, precum şi a elevilor şi studenţilor militari. Activitatea este organizată cu sprijinul Asociaţiei ONOR – Oameni, Naţiune, Onoare, Respect şi al Asociaţiei ‘Alături de Eroi’, menţionează sursa citată.

La 28 aprilie, de la ora 12.00, la Palatul Cercului Militar Naţional a avut loc Adunarea solemnă a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război (ANVR) şi ceremonia de conferire a Ordinului Naţional ‘Pentru Merit’, în grad de Cavaler, cu însemn de pace, pentru militari, generalului de brigadă în retragere Ion Dănilă, preşedintele ANVR. Distincţia este acordată în semn de apreciere pentru conduita de excepţie în plan profesional, precum şi pentru activitatea de elaborare şi editare a unor lucrări de memorialistică şi evocări de fapte referitoare la luptele Armatei României în cele două războaie mondiale’, transmite MApN.

 Marţi, 29 aprilie, de la ora 9.30, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în faţa Universităţii Naţionale de Apărare ‘Carol I’, va fi organizată ceremonia militară şi religioasă de depunere de coroane, jerbe şi buchete de flori, dedicată Zilei Veteranilor de Război.

În urma celui de-Al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi (aproximativ 92.000 de militari decedaţi).

Titlul de Veteran de război

La un sfert de veac de la mobilizarea oştirii pentru Războiul de independenţă, în care s-au sacrificat zece mii de ostaşi din cei 58.700 care au constituit Armata de Operaţii, regele Carol I, la solicitarea supravieţuitorilor, a promulgat Înaltul Decret prin care s-a creat, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, titlul de ”veteran de război”.

Veterani ai Războiului de Independenţă

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902, prevedea la articolul 2,: ” Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se va pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”. Se instituie onorantul titlu de ”VETERAN DE RĂZBOI”.

Prin acest decret, participanţilor la Războiul de Independenţă declaraţi veterani li s-a asigurat, pe lângă acest binemeritat şi onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi înlesniri pe măsura curajului și a sacrificiilor probate pe câmpul de luptă.

În 1916, la intrarea României în războiul sfânt de reîntregire, Regele Ferdinand I a mobilizat 11% din populaţia ţării, adică 883.601 militari, iar biruinţa finală, care s-a încununat în România Mare, a fost plătită cu jertfa a peste 335.000 morţi şi dispăruţi, a 75.491 invalizi şi a 650.000 morţi din rândul populaţiei civile.

Regele Ferdinand a desenat personal şi apoi a instituit cea mai înaltă distincţie militară de război, Ordinul ”Mihai Viteazul”, pentru a răsplăti eroismul ofiţerilor în lupte, iar ostaşilor din tranşee le-a promis pământ.

După Primul Război Mondial (1916-1918), s-a instituit titlul de ”veteran de război” prin diferite legi, participanţilor la campanii şi urmaşilor lor fiindu-le acordate diferite drepturi şi avantaje reparatorii.

Prin reforma agrară din 1921, un milion şi jumătate de familii au primit câte patru hectare din trupul ţării. Veteranii de război şi-au strâns rândurile şi s-au organizat, la fel ca şi cei decoraţi cu ordinul ”Mihai Viteazul”, iar pentru cinstirea şi ridicarea de monumente, sub înaltul patronaj al reginei Maria, a luat fiinţă Societatea ”Cultul Eroilor”. Veteranii de război şi-au adus o contribuţie semnificativă, de-a lungul anilor, la cinstirea memoriei celor căzuţi pe câmpurile de bătălii.

În cei trei ani, zece luni şi douăzeci de zile cât a însumat participarea armatei României în cel de Al Doilea Război Mondial, ţara a pierdut 794.562 militari din care 92.620 morţi, 33.966 răniţi şi 367.966 dispăruţi pe cele două fronturi. La aceştia se adaugă miile de prizonieri care au pierit în gulagul sovietic.

La 4 iunie 1945 s-a semnat Decretul – Lege nr. 440 privind acordarea calităţii de ”veteran” foştilor luptători în războaiele din anii 1913, 1916-1919 şi 1941-1945, dar de unele drepturi se bucurau doar cei ce luptaseră în vest, nominalizaţi ca ”antifascişti”, dispărând din peisajul societăţii româneşti ”veteranii de război”.

Reforma agrară prin care participanţii la cel de Al Doilea Război Mondial au fost împroprietăriţi cu 1, 1 hectare a fost anulată prin cooperativizarea agriculturii româneşti.

După Revoluţia din decembrie 1989, drepturile veteranilor de război sunt reprezentate de Asociația Națională a Veteranilor de Război, membră a Federaţiei Mondiale a Vechilor Combatanţi, cu sediul la Paris.

Ziua Veteranilor de Război, marcată în fiecare an în 29 aprilie, a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/2007.

sursa

veterani-ww2.ro