23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei. Soarele, Pământul, Apa și Vremea

„Soarele oferă energia care necesară vieții pe Pământ. Aceasta influențează vremea, curenții oceanici și ciclul hidrologic. Ne influențează stările de spirit și activitățile zilnice. Este inspirația pentru muzică, fotografie și artă.

Situat la aproape 150 de milioane de kilometri de Pământ, Soarele este inima sistemului nostru solar și ne păstrează planeta suficient de caldă pentru a trăi. De peste 4,5 miliarde de ani, această minge fierbinte și strălucitoare a fost forța motrice a climatului și a vieții pe Pământ.

Măsurătorile efectuate în ultimii 30 de ani arată că producția de energie a Soarelui nu a crescut și că încălzirea recentă observată pe Pământ nu poate fi atribuită schimbărilor în activitatea Soarelui.

Creșterea temperaturilor, care topesc gheața și încălzesc oceanele, se datorează gazelor cu efect de seră cu durată lungă de viață în atmosferă. Concentrațiile de dioxid de carbon au atins 405,5 părți pe milion în 2017 și continuă să crească.

În consecință, începând cu anul 1990, a existat o creștere cu 41% a radiațiilor – efectul de încălzire asupra climei – prin gazele cu efect de seră de lungă durată. CO2 reprezintă aproximativ 82% din creșterea radiațiilor din ultimul deceniu (…)

Schimbările climatice au condus la o creștere a temperaturilor extreme. Perioadele calde încep mai devreme și se termină mai târziu în cursul anului și devin mai frecvente și mai intense ca urmare a schimbărilor climatice (…) Riscurile la adresa sănătății, mijloacelor de trai, securității alimentare, alimentării cu apă, securității umane și asupra creșterii economice preconizează o creștere odată cu încălzirea globală.

Soarele poate oferi o sursă alternativă de energie, care poate fi valorificată chiar și în condiții meteorologice tulburi. Energia solară este într-adevăr utilizată la nivel mondial și este din ce în ce mai populară pentru producerea de energie electrică, încălzire și desalinizare a apei.

Înțelegerea modului în care soarele influențează fenomenele meteorologice și climatice este importantă (…)” este mesajul secretarului general al Organizației Mondiale a Meteorologiei, Petteri Taalas.

Ultimele decenii au fost semnificativ mai calde decât cele anterioare, iar perioada 2011-2015 a fost cea mai fierbinte. Anul 2015, puternic marcat de  fenomenul El Niño, a fost cel mai călduros an de la începutul măsurătorilor meteorologice moderne.

Impactul din ce în ce mai mare al situaţiilor de vreme extremă nu poate fi ignorat. În ultimii 30 de ani, dezastrele naturale au costat viaţa a peste două milioane de oameni şi au cauzat pagube economice estimate la mai mult de 1,5 trilioane de dolari. Aproape 90% din aceste dezastre, 70% dintre  victime  şi  80%  din  pierderile  economice  au  fost  provocate  de hazarde legate de vreme, climă şi apă, aşa cum sunt ciclonii tropicali, creşterea nivelului apei în situaţii de furtună, valurile de căldură, secetele, inundaţiile, precum şi epidemiile legate de inundaţii.

Ziua Mondială a Meteorologiei

Marcheză activitatea pe care Serviciile Meteorologice şi Hidrologice Naţionale o desfăşoară 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, pentru a supraveghea vremea şi pentru a proteja viaţa şi bunurile.

Pe 23 martie 1950 a intrat în vigoare Convenția ONU care a transformat vechea Organizație Meteorologică Internațională într-o organizație interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizația Meteorologică Mondială (OMM). Un an mai târziu, aceasta a devenit agenție specializată a ONU pentru meteorologie, hidrologie operațională și științe conexe geofizice.