22 mai, Ziua internațională pentru diversitate biologică. Armonia cu natura și dezvoltarea durabilă

În timp ce comunitatea globală este chemată să reexamineze relația noastră cu natura, un lucru este cert: în ciuda tuturor progreselor tehnologice, suntem complet dependenți de ecosisteme sănătoase. Avem nevoie de apă, alimente, medicamente, haine, combustibil, adăpost și energie, pentru a numi doar câteva.

În decembrie 2022, s-a convenit asupra unui plan global de transformare a relației noastre cu natura. Adoptarea Cadrului global Kunming-Montreal privind biodiversitatea stabilește 23 de obiective pentru 2030 și 5 obiective globale pentru 2050 pentru a opri distrugerea naturii în 25 de ani.

Printre obiectivele sale: refacerea a 20 % din ecosistemele degradate și reducerea cu 50 % a introducerii sau instalării speciilor exotice invazive.

Această Zi internațională a diversității biologice, cu tema „Armonie cu natura și dezvoltarea durabilă”, evidențiază modul în care acest plan pentru natură se conectează cu Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), arătând că ambele agende trebuie să avanseze împreună, deoarece se sprijină reciproc.

Trebuie să acționăm acum. Mai rămâne cinci ani pentru a îndeplini atât obiectivele pe termen scurt ale Cadrului mondial privind biodiversitatea.

Ecosistemul, un jigsaw puzzle uriaş

Oamenii de știință estimează că există cel puțin 8 milioane de specii de plante și animale care trăiesc astăzi pe Pământ, inclusiv oamenii. Toate aceste specii trăiesc împreună în ceea ce se numește „ecosisteme”.

Un ecosistem este o zonă geografică în care coexistă o gamă variată de plante, animale și alte organisme. Ecosistemele pot fi la fel de mari ca un deșert sau la fel de mici ca un iaz și conțin ființe vii și nu numai, precum roci, nisip și umiditate.

Fiecare piesă a unui ecosistem depinde de celelalte, ca într-un jigsaw puzzle. De exemplu, o modificare a temperaturii unui ecosistem va avea efecte în lanț asupra altor lucruri, cum ar fi plantele și animalele care pot crește și trăi acolo.

Întreaga suprafață a Pământului este o serie de ecosisteme interconectate, de la oceane la turbării și deșerturi. Adesea, ecosistemele îndepărtate se bazează unele pe altele în moduri neașteptate. De exemplu, în fiecare an, pădurea amazoniană este fertilizată de fosforul conținut în aproximativ 22 de mii de tone de praf purtat de vânt din deșertul Sahara, la mii de kilometri distanță.

Timp de mii de ani, oamenii au coexistat cu ecosistemele, dar pe măsură ce populația umană a crescut, am început să invadăm și, în unele cazuri, să depășim ecosistemele, ceea ce a afectat biodiversitatea lor bogată și echilibrul lor delicat, limitând la rândul lor capacitatea acestora de a furniza servicii vitale pentru umanitate.

Când biodiversitatea are o problemă, omenirea are o problemă

Diversitatea biologică este adesea înțeleasă în termeni de mare varietate de plante, animale și microorganisme, dar include, de asemenea, diferențele genetice din cadrul fiecărei specii – de exemplu, între soiurile de culturi și rasele de animale – și varietatea de ecosisteme (lacuri, păduri, deșerturi, peisaje agricole) care găzduiesc multiple tipuri de interacțiuni între membrii lor (oameni, plante, animale).

Resursele diversității biologice sunt pilonii pe care construim civilizații.

Peștele furnizează 20 % din proteinele animale pentru aproximativ 3 miliarde de oameni.

Peste 80 % din dieta umană este asigurată de plante.

Până la 80 % dintre persoanele care trăiesc în zonele rurale din țările în curs de dezvoltare se bazează pe medicamentele tradiționale pe bază de plante pentru îngrijirea medicală de bază.

Însă pierderea biodiversității amenință totul, inclusiv sănătatea noastră. S-a dovedit că pierderea biodiversității ar putea extinde zoonozele – boli transmise de la animale la oameni – în timp ce, pe de altă parte, dacă păstrăm biodiversitatea intactă, aceasta oferă instrumente excelente pentru a lupta împotriva pandemiilor precum cele cauzate de coronavirusuri.

Deși se recunoaște din ce în ce mai mult faptul că diversitatea biologică este un bun global de o valoare extraordinară pentru generațiile viitoare, numărul speciilor este redus semnificativ de anumite activități umane. Având în vedere importanța educației și sensibilizării publicului cu privire la această problemă, ONU a decis să sărbătorească anual Ziua internațională a diversității biologice.

Ziua internațională pentru diversitatea biologică

Ziua internaţională a diversităţii biologice a fost aleasă după data de 22 mai 1992 când a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenţii sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.