10 iunie în istorie. În anul 323 înainte de Hristos moare Alexandru cel Mare, fiul lui Filip al II-lea

În anul 323 înainte de Hristos moare Alexandru cel Mare, fiul lui Filip al II-lea.

Filip a fost un mare general, deşi semianalfabet, care a inventat atâtea tehnici militare încât le-a ajuns tuturor marilor conducători de după el să cucerească nenumărate popoare.

Filip a avut mai multe soţii, conform datinii strămoşeşti.

Pe Alexandru l-a făcut cu o doamnă pe nume Olimpia, care, însă pretindea ca băiatul era progenitura unui zeu care o necinstise în mod mitologic fix în acest scop.

Prin urmare, Alexandru ar fi fost semizeu.

Dezgustată oarecum de beţivanul chior şi afemeiat, care-i era soţ, Olimpia pune la cale să-l înlăture de la putere şi să-l aducă pe tron pe Alexandru. Şi cum înlăturarea de la putere nu putea fi făcută decât prin omor cu premeditare, Filip s-a văzut nevoit să decedeze.

Apucase să-l instruiască pe Alexandru, în filosofie cu Aristotel şi în tehnica militară cu cei mai buni aghiotanţi ai lui.

Când a fost invitat să preia tronul, Alexandru s-a prefăcut întâi că nu vrea, după care a zis: bine, fie! Că tot voiam să cuceresc lumea.

Alexandru n-a cucerit lumea, ci doar o mică parte din ea. Nu i-a folosit personal prea tare acest lucru, fiindcă a murit la 33 de ani, înecat în băutură şi a lăsat în urmă un imperiu care s-a destrămat mult mai repede decât fusese construit. Au rămas însă, incontestabile, faptele lui de vitejie.